Duminica şi Lunea Rusaliilor – praznic şi sărbătoare în rândul comunităţilor creştine
Prin decizia Parlamentului, în România au fost instituite două zile libere, duminica şi lunea Rusaliilor.
Astăzi îşi serbează onomastica toţi aceia care poartă numele de: Rozalia, Rozina, Rozeta şi Rusalin.
La mulţi ani tuturor!
Luni, 24 iunie bisericile vor sărbători ziua Sfintei Treimi.
În lunea Rusaliilor, după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, Biserica ortodoxă prăznuieşte Sfânta Treime. Precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Întru această zi, prăznuim pe însuşi Preasfântul şi de viaţă făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Care este unul din Treime Dumnezeu„.
Denumirea aceasta, de dată mai nouă, reprezintă probabil o influenţă catolică (la catolici Sfânta Treime este sărbătorită în prima Duminică după Rusalii). În secolul al XII-lea, nici în Apus nu era încă generalizată o asemenea sărbătoare, ci era privită în unele mânăstiri ca o inovaţie. Ea a fost stabilită definitiv în Apus abia la 1334.
Despre simbolistica acestei sărbători, părintele Petru Berbentia a precizat:
Articol editat de Gerhard Chwoika, 23 iunie 2024, 00:24
Despre simbolistica acestui praznic bisericesc, părintele Petru Berbentia din municipiul Reşiţa:
Prin decizia Parlamentului, în România au fost instituite două zile libere, duminica şi lunea Rusaliilor.
Astăzi îşi serbează onomastica toţi aceia care poartă numele de: Rozalia, Rozina, Rozeta şi Rusalin.
La mulţi ani tuturor!
Luni, 24 iunie bisericile vor sărbători ziua Sfintei Treimi.
În lunea Rusaliilor, după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, Biserica ortodoxă prăznuieşte Sfânta Treime. Precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Întru această zi, prăznuim pe însuşi Preasfântul şi de viaţă făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Care este unul din Treime Dumnezeu„.
Denumirea aceasta, de dată mai nouă, reprezintă probabil o influenţă catolică (la catolici Sfânta Treime este sărbătorită în prima Duminică după Rusalii). În secolul al XII-lea, nici în Apus nu era încă generalizată o asemenea sărbătoare, ci era privită în unele mânăstiri ca o inovaţie. Ea a fost stabilită definitiv în Apus abia la 1334.
Despre simbolistica acestei sărbători, părintele Petru Berbentia a precizat:
Cu acest prilej bisericile din: Anina, Bocşa Montană, Caransebeş-Pipirig, Dezeşti, Lăpuşnicu Mare, Măru, Măureni, Maidan, Moniom, Oraviţa, Oţelu-Roşu, Rusca Montană, Târnova, Tirol, Ţerova şi Vărădia îşi sărbătoresc hramul.
Sursa foto: crestinortodox.ro
