Descoperă minunatul Maramureş, unde cultura şi obiceiurile s-au păstrat neîntinate
Despre Maramureş s-a tot vorbit, însă cuvintele nu par a fi niciodată de ajuns.
Articol editat de Radio Resita, 5 iunie 2019, 12:18
Bogăţia ţinuturilor în antiteză cu simplitatea oamenilor fac din plaiurile maramureşene o poveste. Pentru cei care nu ştiu, judeţul Maramureş de azi este alcătuit din „adevăratul „ Maramureş („Ţara Maramureşului” ori Maramureşul „voievodal” „istoric” sau „dincolo de Deal”, cum mai este denumit) mărginit la sud de Ţările Lăpuşului, Chioarului şi Codrului. Poziţionat în nordul ţării, la graniţă cu Ucraina.
În Maramureş, cultura, obiceiurile şi modul de viaţă cumpătat s-au păstrat neîntinate, reflectând spiritualitate şi imaginea idilică a satului românesc. Tradiţia lemnului este încă actuală şi fiecare maramureşean se mândreşte cu ea. Bisericile care se înalţă falnice spre cer, porţile maramureşene, casele ţăranilor maramureşeni, toate construite din lemn, încă amintesc de tradiţia şi timpul de odinioară. În Maramureş tradiţia s-a păstrat. Mai vezi şi acum oameni îmbrăcaţi în haine tradiţionale la muncile câmpului. Oamenii aici au foarte mult haz şi asta se revarsă şi asupra locurilor în care vieţuiesc, drept dovadă este Cimitirul Vesel din Săpânţa care este unic în lume şi este emblematic pentru ţara Maramureşului. Credinţa oamenilor e redată de bisericile vechi de lemn care poartă după ele amprenta a câtorva sute de ani.
Tradiţiile ocupă un loc important în sufletul şi viaţa acestui ţinut şi de aceea aici se trăieşte intens fiecare sărbatoare. Iar portul popular este obligatoriu la sărbătorile religioase importante. Orice trecător, musafir sau turist, ce poposeşte prin zonă, are oportunitatea de a face un pas înapoi în timp şi de a fi martorul unei vieţi simple, trudite în natura acestui meleag. Gazdele ospitaliere te vor întâmpina cu cele mai gustoase platouri, pâine făcută în casă şi cu binecunoscuta horincă. Câteva locuri care nu merită să le rataţi dacă vizitaţi acest loc minunat, Cimitirul Vesel din Săpânţa nu mai are nevoie de nici o prezentare, căci toată lumea ştie de ideea năstruşnică a mesajelor haioase scrise cu atât de mult umor pe crucile celor decedaţi. Mănăstirea Bârsana din comuna Bârsana Maramureş, colţ de rai pe un deal, această mănăstire este un complex de clădiri tradiţionale maramureşene, unele mai cochete decât celelalte, împodobite cu foarte multe flori un loc care merită vizitat atât pentru frumuseţe cât şi pentru apropierea de Divinitate. Un alt loc este Cascada Cailor, una dintre cele mai frumoase cascade din România. Muzeul Satului Maramureşean aşezat în Sighetul Marmaţiei, este ocazia fiecărui turist sau vizitator să facă o incursiune incredibil de frumoasă printre casele vechi din lemn, porţi sculptate şi garduri din nuiele.
Parcul Naţional din munţii Rodnei este al doilea parc naţional din România, având numeroase tresee turistice. Micuţul oraş Borşa este un loc care magnetizează turiştii, îmbogăţindu-i cu poveşti deosebite, cu tradiţii, istorie şi peisaje impresionante. Pasul Prislop, cea mai înaltă trecătoare din Carpaţii Orientali. Trecătoarea leagă două regiuni istorice: Maramureş de Bucovina, dacă îndrăzniţi să urcaţi până la altitudinea de 1416 metri, veţi avea o privelişte minunată şi spectaculoasă. Tot în vârf de munte se află Mănăstirea Prislop, ce parcă stă de strajă munţilor. Şi nu în ultimul rând traseul turistic de pe Valea Vaserului, prin această vale circulă trenul cu aburi Mocăniţa, aceasta are două tipuri de vagoane: închise sau sub formă de terasă, de unde turiştii pot admira peisajul superb al văii. Tomoiaga Ion, poliţist de frontieră în Vişeul de Sus este unul dintre cei care promovează Maramureşul. Ion Tomoiaga declară: Dacă este ceva ce fac din plăcere, este de a promova această zonă frumoasă îmi iubesc zona şi pot spune că aşa cum este în Maramureş nu este nicăieri, promovând această zonă nu fac nimic altceva decât să arăt frumuseţiile Maramureşului. Adriana Petroj