PORTRET: Regele Mihai I
Articol editat de Valentina Adam, 6 martie 2016, 08:00
(fragment din discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României – 25 octombrie 2011)
Miercuri, 2 martie 2016, Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a regelui Mihai I, care a fost supus recent unei operaţii chirurgicale, suveranul afirmând, într-un mesaj făcut public, că este sigur că „fiica sa Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a-l reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile sale publice”.
„În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia si Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis regele Mihai I.
„Majestatea Sa urmează un tratament complex şi solicitanţ care îl împiedică să apară în public, şi va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, se mai arată în comunicat.
După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947. A urmat un lung exil de peste 50 de ani, iar din anul 2001, întoarcerea definitivă în România. Familia Regală însemnă în prezent activităţi de promovare a imaginii României în străinătate, sprijin pentru cauza persoanelor defavorizate, încurajarea tinerelor talente şi a spiritului antreprenorial românesc, fiind un element de echilibru la nivelul societăţii româneşti dar şi o punte de legătură între românii din ţară şi cei din afara ei, între trecut, prezent şi viitor.
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena.
Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.
A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale.
În octombrie 1926, Regele Ferdinand I a contribuit esenţial la înfiinţarea radioului public din ţara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleş a acordului scris pentru înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România, la doar şase ani distanţă de primele posturi care au emis din Marea Britanie şi din Franţa. Primul semnal în eter al radioului avea să fie lansat la 1 noiembrie 1928.
Dupa decesul Regelui Ferdinand din 1927 si ca urmare a faptului ca Principele Carol a renuntat la statutul de Principe Mostenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenta, compusa din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea si Presedintele Înaltei Curti de Casatie, Gh. Buzdugan.
La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în tara si a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.
În adolescenta, Principele Mostenitor a urmat cursuri de sport si a început pregatirea militara, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Româna.
În urma abdicarii tatalui sau, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.
Pe perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Regele Mihai i-a îmbarbatat pe ostasii români care au luptat pentru reîntregirea tarii, însa nu a fost de acord cu depasirea liniei Nistrului.
La 23 august 1944, Regele a hotarâţ în ciuda refuzului Maresalului Antonescu, trecerea României alaturi de aliatii sai traditionali, fapt care se pare ca a scurtat razboiul si a crutat multe vieti. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autoritatii comuniste.
În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la casatoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndragostit la prima vedere. La întoarcerea în tara, Regele Mihai a cerut sa se casatoreasca cu Principesa Ana, fapt ce a creat panica în rândul autoritatilor comuniste si, probabil, a provocat grabirea hotarârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza si Gh. Gheorghiu-Dej l-au amenintat pe Suveran cu executia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.
La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai si Regina-mama Elena au parasit România.
Mihai I si Ana s-au casatorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit pâna la sfârsitul anului 1948 la vila Sparta, locuinta Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne si apoi în Anglia, unde au locuit pâna în 1956.
Pentru a-si câstiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tâmplarie.
Familia Regala s-a întors în anul 1956 în Elvetia, la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la câtiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana „Lear Jeats and Co”. Aici a fost resedinta Familiei Regale timp de peste 45 de ani.
În anul 1958, Regele a încheiat colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, înfiintat o companie de electronica si de mecanisme automate – METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.
După Revoluţie, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenţiona să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.
Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, Regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.
În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” și că nu se acordă viză „în frontieră”.
În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.
Regele şi Regina sau mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, dar şi respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne.
În acelaşi an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat şi tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârşin, jud. Arad.
Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.
În anul 2008, Domeniul Regal Sinaia, cu celebrele castele Peleş şi Pelişor, cele mai vizitate obiective de patrimoniu din ţară, au revenit în proprietatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I.
În octombrie 2011, Regele Mihai a susţinut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.
Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.
Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”
La 12 mai 2013, Înalta decoraţie NIHIL SINE DEO a fost acordată Societăţii Române de Radiodifuziune reprezentată de Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General, în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezenţa membrilor Casei Regale a României. Decoraţia regală „NIHIL SINE DEO” instituită în 2009 prin ordinul Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanţele de nivel înalt care îmbogăţesc prezentul românesc din domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic şi militar.
În perioada 1 – 6 iunie 2015 a avut loc cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, la Grand Hotel Continental din Bucureşti, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României.
România a fost reprezentată în juriu de Mihai Lungeanu, nume cunoscut publicului nostru de pe genericul unor importante producţii radiofonice şi din spaţiul teatral unde a semnat, în calitate de regizor, spectacole îndrăgite.
Şi la această ediţie, festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică şi simbolică dintre Casa Regală şi Radio România.
Din anul 2004 Regele Mihai şi Regina Ana locuiesc alternativ la Aubonne, în Elveţia, la Castelul de la Săvârşin, sau la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au cinci fiice: ASR Principesa Moştenitoare Margareta, ASR Principesa Elena, ASR Principesa Irina, ASR Principesa Sofia şi ASR Principesa Maria.
Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.
