Zestrea: Festivalul care aduce la viață conacul Zăgujeni
Conacul Zăgujeni din județul Caraș-Severin, foarte bine conservat, va fi deschis cu ocazia evenimentului Zestrea – Festival de arte și bucurii. După 80 de ani, publicul va putea vizita și admira nu doar exteriorul, ci și interorul conacului situat în satul Zăgujeni, comuna Constantin Daicoviciu.
Articol editat de Valentina Adam, 14 septembrie 2024, 17:23
Conacul are 22 de camere, desfășurate pe un singur nivel și o suprafață utilă de 900 mp, precum și o pivniță dedesubtul a 90 la sută din suprafața clădirii. Când a fost scos la vânzare în 2019, fuseseră incluse în proprietate alte opt corpuri de clădire auxiliare, cu suprafețe între 200 mp şi 800 mp, la acre se adaugă un parc de 3.000 mp cu arbori seculari. Proprietatea are apă de la trei fântâni, dintre care una este situată în pivnița conacului, cu o adâncime de 45 m. Suprafața totală a domeniului este de 27.500 m.p.
Conacul va putea fi vizitat odată cu Zestrea – Festival de arte și bucurii. Evenimentul de două zile, din 12 și 13 octombrie, va oferi expoziții de fotografie și costume populare din Banat, ateliere pentru copii, tabără dacă și romană cu ateliere specific, târg de designeri, artizani și anticari, concerte live și festival culinar cu produse tradiționale și gourmet. Intrarea la eveniment este gratuită.
Arhitectul Anca Majaru a studiat conacul și contextul istoric care a dus la construirea acestuia. Potrivit Monumente uitate, conacul este o parte a istoriei armenilor pe aceste meleaguri.
„Distingându-se cu nobleţe în peisajul construit al satelor din zonă, clădirea palatului Jakabffy-Juhász din Zăgujeni impresionează prin dimensiune şi stil, stând mărturie astăzi unei inedite istorii multietnice.
O nouă viață pentru conacul de la Zăgujeni
Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, îşi vor achiziţiona în 1808 domeniul de la Zăgujeni. După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal.
În 1850, Gyula va fi cel care va finaliza conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. Gurile rele spun însă că frumosul conac de la Zăgujeni a fost pierdut la cărți.
În 1874, sub impactul morții premature a fiului ei, baroneasa va vinde moşia către familia de industriaşi vienezi Juhász. Aceasta va extinde clădirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină.
În al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, va ajunge în mâinile trupelor ruse. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar după Revoluție a continuat să deservească Agromec.
Conacul Zăgujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu, care s-a îndrăgostit de el pe vremea când era doar un copil și îl vizita împreună cu unchiul lui care lucra ca bucătar în clădire.
Începând cu anul 2024, conacul Zăgujeni a intrat într-un amplu proces de revitalizare.
