Ascultă Radio România Reșița Live

Lupta pentru o definiție: Ce este cu adevărat teatrul radiofonic? TNR solicită UNITER invalidarea nominalizărilor la categoria „Teatru radiofonic”

„Niciodată, în toată istoria sa de 100 de ani, și nicăieri în lume, teatrul radiofonic nu a fost echivalat cu o simplă citire pe roluri a unui text dramatic, fie ea și făcută la microfonul unui post de radio”, atrage atenția TNR într-un comunicat.

Lupta pentru o definiție: Ce este cu adevărat teatrul radiofonic? TNR solicită UNITER invalidarea nominalizărilor la categoria „Teatru radiofonic”

Articol editat de Anca Bălălău, 11 martie 2024, 23:24 / actualizat: 12 martie 2024, 15:53

La categoria „Teatru radiofonic”, lista include trei spectacole-lectură, „fapt care încalcă cea mai elementară definiție a acestui gen. Este motivul pentru care solicităm invalidarea acestor nominalizări”, transmite Teatrul Național Radiofonic într-o scrisoare deschisă.

În cadrul unei ediții speciale dedicată teatrului radiofonic, Anca Bica Bălălău a aflat părerea actorilor și regizorilor pentru care adevăratul teatru radiofonic înseamnă sute de ore de muncă și zeci de repetiții pentru ca undele radio să se transforme într-o scenă.

Attila Vizauer, redactorul-șef al Redacției Teatru din cadrul Radio România

Apăr un gen artistic, teatrul radiofonic, adică o creație artistică pură auditivă. E o transpunere pur acustică a unei narațiuni dramatizate care în afară de dialog, de replici ale personajelor, conține muzică, efecte sonore. Ascultătorul este provocat să-și imagineze personajele, povestea și spațiul în care se desfășoară această poveste. Personajele nu sunt numai actorii, sunt toate celelalte elemente sonore implicate în această creație, efectul de imersiune totală pe care îl poate produce un spectacol radiofonic bine făcut depinde de coexistența tuturor acestor componente.

Olga Delia Mateescu, una dintre cele mai iubite actrițe ale României, a jucat în 100 de piese de teatru și de filme, a scris şi regizat piese de teatru, a scris volume de teatru şi proză scurtă, a avut participări la producţii radiofonice.

Nu sunt de acord cu această idee de a premia spectacole lectură, nici măcar spectacole lectură vizuale, darămite radiofonice. Este o confuzie! Nu tot ce se aude la radio este spectacol radiofonic. Pentru o piesă se lucrează, se decupează, se gândește o atmosferă. Există relațiile care se subînțeleg audibile, e foarte important lucrul ăsta. Deci e un gen aparte care este gândit ca atare. Da, poți să dai premii pentru un spectacol radiofonic, dar faci diferența!

Cele dintâi spectacole radiofonice sunt legate și de actorul din Generaţia de Diamant a scenei româneşti, iubit şi admirat deopotrivă de spectatorii din sălile de teatru, dar şi de cinefili, pedagog pasionat şi dedicat, Virgil Ogăşanu.

Mă bucur că dl. Attila Vizauer a a sesizat acest lucru. A pus piciorul în prag și e bine că a făcut acest lucru pentru că nu trebuie să mai amestecăm lucrurile. Trebuie foarte bine delimitat pentru că în general lucrurile au început să se cam amestece. E bine că a pus piciorul în prag! Eu mă mir că președintele UNITER nu a avut și el un cuvânt de spus. E o tăcere așa ciudată pentru că această organizație teatrală are niște oameni deosebiți în conducere, în senatul UNITER și așa mai departe. Mă mir că ei nu au sesizat, n-au fost atenți probabil. Și tot ei au această obligație de a clarifica lucrurile și de a găsi un premiu, o atenție, sub o altă formă. Cred că e o scăpare! În special așteptăm o reacție din partea președintelui UNITER.

András Istvan Demeter a câştigat în 1993 primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru. A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara.A fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune:

Când se face o selecție, de exemplu, ca cea pentru nominalizările din cadrul Galei Premiilor UNITER, atunci cred că nu s-ar mai întâmpla accidente de genul celor despre care discutăm acum.

Noi acum vedem că la nominalizările din gala aferentă anului 2023 se regăsesc aproape exclusiv texte care sunt lectură înregistrată într-un fel sau altul și devenită, denumită sau categorisită ca fiind teatru radiofonic.

Teatrul radiofonic care se receptează printr-un singur simț, cel al auzului, nu poate fi făcut decât în condiții cu totul și cu totul speciale. Nu putem concepe înregistrarea unui dialog fără să fie, folosesc un termen inadecvat, împănat în cadrul unui studio cu toate acele efecte care transformă dialogul acela în artă teatrală

Una din cele mai îndrăgite și apreciate actrițe din România, Daniela Nane consideră că o lectură la microfon nu este teatru radiofonic:

Eu nu știu care au fost criteriile pentru care s-a considerat o lectură de piese de teatru a fi teatru radiofonic. E o formă radiofonică de teatru, dar nu e teatru radiofonic. Întotdeauna sunt discutabile. Și criteriile de evaluare în profesia noastră au fost mereu discutabile

„A nominaliza spectacole-lectură la categoria „Teatru radiofonic” e ca și cum ai propune pentru „Cel mai bun spectacol” un spectacol-lectură organizat în foaierul unui teatru. Și dacă un astfel de eveniment este postat pe YouTube? Nu ar merita, oare, să fie nominalizat la premiile UCIN pentru „Cel mai bun film”? Doar e filmat…

Aplaudăm Atelierul de Scriere Dramatică coordonat de Mimi Brănescu la Teatrul Național București și avem toată aprecierea pentru Radio Guerrilla, acest post particular care își alocă timp de emisie pentru a promova dramaturgia contemporană. Este un proiect prețios și ne bucurăm că el există. Totuși, așa cum o spune și Carla-Maria Teaha, această emisiune oferă spectacole-lectură, nu teatru radiofonic”, subliniază Atilla Vizauer, redactorul șef al Redacției Teatru din cadrul Radio România.

„Nominalizarea la categoria Teatru radiofonic a unor spectacole-lectură la microfon este deosebit de periculoasă, pentru că deturnează standardele artistice ale genului. Și ne întristează că tocmai breasla care ar trebui să cultive și să transmită generațiilor tinere moștenirea teatrului radiofonic, condamnă viitorul acestui gen – redescoperit de tinerii artiști odată cu pandemia – reducându-l la o simplă citire de text. Este un gest nedrept și o dovadă că juriul nu apreciază mijloacele și posibilitățile de creație pe care le oferă sunetul.

Apelăm la probitatea profesională a dumneavoastră, a artiștilor membri ai Senatului UNITER, care ați ascultat, ați comentat, ați apreciat, ați jucat în sau ați regizat spectacole de teatru radiofonic (fie că ele au fost produse de Radio România sau în altă parte). Vă rugăm să apărați acest gen artistic și să nu validați „spectacole” care îl diminuează.

Vă rugăm să respectați identitatea teatrului radiofonic”, conchide comunicatul Teatrului Național Radiofonic.

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Cultură miercuri, 13 noiembrie 2024, 18:16

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe

La 13 noiembrie 2024 este aniversată Ziua limbii maghiare, fiind instituită prin Legea 279/ 2015. Iniţiativa privind propunerea legislativă...

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest
Cultură miercuri, 30 octombrie 2024, 16:29

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic

Teatrul de Vest Reșița anunță lansarea (2 noiembrie 2024) revistei de artele spectacolului și a ecosistemului neomediatic VESTUL DRAMATIC...

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024