Ascultă Radio România Reșița Live

Lupta pentru o definiție: Ce este cu adevărat teatrul radiofonic? TNR solicită UNITER invalidarea nominalizărilor la categoria „Teatru radiofonic”

„Niciodată, în toată istoria sa de 100 de ani, și nicăieri în lume, teatrul radiofonic nu a fost echivalat cu o simplă citire pe roluri a unui text dramatic, fie ea și făcută la microfonul unui post de radio”, atrage atenția TNR într-un comunicat.

Lupta pentru o definiție: Ce este cu adevărat teatrul radiofonic? TNR solicită UNITER invalidarea nominalizărilor la categoria „Teatru radiofonic”

Articol editat de Anca Bălălău, 11 martie 2024, 23:24 / actualizat: 12 martie 2024, 15:53

La categoria „Teatru radiofonic”, lista include trei spectacole-lectură, „fapt care încalcă cea mai elementară definiție a acestui gen. Este motivul pentru care solicităm invalidarea acestor nominalizări”, transmite Teatrul Național Radiofonic într-o scrisoare deschisă.

În cadrul unei ediții speciale dedicată teatrului radiofonic, Anca Bica Bălălău a aflat părerea actorilor și regizorilor pentru care adevăratul teatru radiofonic înseamnă sute de ore de muncă și zeci de repetiții pentru ca undele radio să se transforme într-o scenă.

Attila Vizauer, redactorul-șef al Redacției Teatru din cadrul Radio România

Apăr un gen artistic, teatrul radiofonic, adică o creație artistică pură auditivă. E o transpunere pur acustică a unei narațiuni dramatizate care în afară de dialog, de replici ale personajelor, conține muzică, efecte sonore. Ascultătorul este provocat să-și imagineze personajele, povestea și spațiul în care se desfășoară această poveste. Personajele nu sunt numai actorii, sunt toate celelalte elemente sonore implicate în această creație, efectul de imersiune totală pe care îl poate produce un spectacol radiofonic bine făcut depinde de coexistența tuturor acestor componente.

Olga Delia Mateescu, una dintre cele mai iubite actrițe ale României, a jucat în 100 de piese de teatru și de filme, a scris şi regizat piese de teatru, a scris volume de teatru şi proză scurtă, a avut participări la producţii radiofonice.

Nu sunt de acord cu această idee de a premia spectacole lectură, nici măcar spectacole lectură vizuale, darămite radiofonice. Este o confuzie! Nu tot ce se aude la radio este spectacol radiofonic. Pentru o piesă se lucrează, se decupează, se gândește o atmosferă. Există relațiile care se subînțeleg audibile, e foarte important lucrul ăsta. Deci e un gen aparte care este gândit ca atare. Da, poți să dai premii pentru un spectacol radiofonic, dar faci diferența!

Cele dintâi spectacole radiofonice sunt legate și de actorul din Generaţia de Diamant a scenei româneşti, iubit şi admirat deopotrivă de spectatorii din sălile de teatru, dar şi de cinefili, pedagog pasionat şi dedicat, Virgil Ogăşanu.

Mă bucur că dl. Attila Vizauer a a sesizat acest lucru. A pus piciorul în prag și e bine că a făcut acest lucru pentru că nu trebuie să mai amestecăm lucrurile. Trebuie foarte bine delimitat pentru că în general lucrurile au început să se cam amestece. E bine că a pus piciorul în prag! Eu mă mir că președintele UNITER nu a avut și el un cuvânt de spus. E o tăcere așa ciudată pentru că această organizație teatrală are niște oameni deosebiți în conducere, în senatul UNITER și așa mai departe. Mă mir că ei nu au sesizat, n-au fost atenți probabil. Și tot ei au această obligație de a clarifica lucrurile și de a găsi un premiu, o atenție, sub o altă formă. Cred că e o scăpare! În special așteptăm o reacție din partea președintelui UNITER.

András Istvan Demeter a câştigat în 1993 primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru. A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara.A fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune:

Când se face o selecție, de exemplu, ca cea pentru nominalizările din cadrul Galei Premiilor UNITER, atunci cred că nu s-ar mai întâmpla accidente de genul celor despre care discutăm acum.

Noi acum vedem că la nominalizările din gala aferentă anului 2023 se regăsesc aproape exclusiv texte care sunt lectură înregistrată într-un fel sau altul și devenită, denumită sau categorisită ca fiind teatru radiofonic.

Teatrul radiofonic care se receptează printr-un singur simț, cel al auzului, nu poate fi făcut decât în condiții cu totul și cu totul speciale. Nu putem concepe înregistrarea unui dialog fără să fie, folosesc un termen inadecvat, împănat în cadrul unui studio cu toate acele efecte care transformă dialogul acela în artă teatrală

Una din cele mai îndrăgite și apreciate actrițe din România, Daniela Nane consideră că o lectură la microfon nu este teatru radiofonic:

Eu nu știu care au fost criteriile pentru care s-a considerat o lectură de piese de teatru a fi teatru radiofonic. E o formă radiofonică de teatru, dar nu e teatru radiofonic. Întotdeauna sunt discutabile. Și criteriile de evaluare în profesia noastră au fost mereu discutabile

„A nominaliza spectacole-lectură la categoria „Teatru radiofonic” e ca și cum ai propune pentru „Cel mai bun spectacol” un spectacol-lectură organizat în foaierul unui teatru. Și dacă un astfel de eveniment este postat pe YouTube? Nu ar merita, oare, să fie nominalizat la premiile UCIN pentru „Cel mai bun film”? Doar e filmat…

Aplaudăm Atelierul de Scriere Dramatică coordonat de Mimi Brănescu la Teatrul Național București și avem toată aprecierea pentru Radio Guerrilla, acest post particular care își alocă timp de emisie pentru a promova dramaturgia contemporană. Este un proiect prețios și ne bucurăm că el există. Totuși, așa cum o spune și Carla-Maria Teaha, această emisiune oferă spectacole-lectură, nu teatru radiofonic”, subliniază Atilla Vizauer, redactorul șef al Redacției Teatru din cadrul Radio România.

„Nominalizarea la categoria Teatru radiofonic a unor spectacole-lectură la microfon este deosebit de periculoasă, pentru că deturnează standardele artistice ale genului. Și ne întristează că tocmai breasla care ar trebui să cultive și să transmită generațiilor tinere moștenirea teatrului radiofonic, condamnă viitorul acestui gen – redescoperit de tinerii artiști odată cu pandemia – reducându-l la o simplă citire de text. Este un gest nedrept și o dovadă că juriul nu apreciază mijloacele și posibilitățile de creație pe care le oferă sunetul.

Apelăm la probitatea profesională a dumneavoastră, a artiștilor membri ai Senatului UNITER, care ați ascultat, ați comentat, ați apreciat, ați jucat în sau ați regizat spectacole de teatru radiofonic (fie că ele au fost produse de Radio România sau în altă parte). Vă rugăm să apărați acest gen artistic și să nu validați „spectacole” care îl diminuează.

Vă rugăm să respectați identitatea teatrului radiofonic”, conchide comunicatul Teatrului Național Radiofonic.

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură vineri, 24 ianuarie 2025, 06:00

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale...

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
În premieră, România participă la Târgul Internațional de Carte de la Cairo
Cultură joi, 23 ianuarie 2025, 07:00

În premieră, România participă la Târgul Internațional de Carte de la Cairo

Anul acesta, România participă, în premieră, cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Cairo. Este cel mai mare și mai...

În premieră, România participă la Târgul Internațional de Carte de la Cairo
Liubiţa Raichici: Poezia patriotică este cea scrisă cu talent şi dăruire
Cultură miercuri, 22 ianuarie 2025, 21:34

Liubiţa Raichici: Poezia patriotică este cea scrisă cu talent şi dăruire

În săptămâna în care la nivel naţional, vor fi marcate evenimentele dedicate celor 166 de ani de Unirea Principatelor Române, la Reşiţa a...

Liubiţa Raichici: Poezia patriotică este cea scrisă cu talent şi dăruire
Constantin Gruescu, la cinci ani de la trecerea în eternitate
Cultură miercuri, 22 ianuarie 2025, 21:00

Constantin Gruescu, la cinci ani de la trecerea în eternitate

Sunt personalități ale locului, care au marcat acest frumos Banat Montan de-a lungul vieții atât de mult, încât rămân înscrise în...

Constantin Gruescu, la cinci ani de la trecerea în eternitate
Cultură luni, 20 ianuarie 2025, 12:57

Ciclul Zilelor Culturii Naţionale la Reşiţa s-a încheiat

Ultima manifestare culturală din ciclul Zilele Culturii Naţionale la Reşiţa va avea loc de la ora 16.00, la Biblioteca Germană „Alexander...

Ciclul Zilelor Culturii Naţionale la Reşiţa s-a încheiat
Cultură sâmbătă, 18 ianuarie 2025, 07:33

Succes românesc la Festivalul Internațional de Film de la Cairo!

Filmul românesc „Anul nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureșan și produs de Ada Solomon, a câștigat Piramida de Aur – cea mai...

Succes românesc la Festivalul Internațional de Film de la Cairo!
Cultură vineri, 17 ianuarie 2025, 18:12

Sabin Dorohoi lansează Anotimpurile Banatului – un documentar despre cele mai frumoase locuri, întâmplări și tradiții ale Banatului de Munte

O nouă premieră a documentarului de lungmetraj va fi lansată în curând de regizorul cărăşan Sabin Dorohoi. Filmul poartă numele de...

Sabin Dorohoi lansează Anotimpurile Banatului – un documentar despre cele mai frumoase locuri, întâmplări și tradiții ale Banatului de Munte
Cultură vineri, 17 ianuarie 2025, 09:14

Cinematograful „Astra” din Reșița în prima jumătate a secolului XX – Obiectul lunii ianuarie la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii ianuarie 2025 la Muzeul Banatului Montan este o fotografie de epocă ce ilustrează Cinematograful „Astra” din Reșița, o...

Cinematograful „Astra” din Reșița în prima jumătate a secolului XX – Obiectul lunii ianuarie la Muzeul Banatului Montan