Apel către Parlament şi Guvern: Salvaţi televiziunea publică!
Recentele evenimente din televiziunea publică au readus în atenţia mediului politic şi a mass-media situaţia gravă în care se afla Societatea Româna de Televiziune (SRTV). Noile procese câştigate de o parte a salariaţilor vor avea un impact puternic asupra exerciţiului financiar, SRTV anunţând deja că se confrunta cu imposibilitatea achitării salariilor. Pierderile financiare se acumulează de la an la an, contribuind la creşterea datoriilor instituţiei. Achitarea imenselor datorii are ca efect restrângerea dramatica a producţiei editoriale, punând sub semnul întrebării îndeplinirea misiunii publice pentru care aceasta instituţie există.
Articol editat de Mirabela Afronie, 23 februarie 2016, 12:04
Sunt vizaţi primul ministru, Dacian Cioloş, ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, membrii Comisiilor de cultura arte şi mass media ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, membrii Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Recentele evenimente din televiziunea publică au readus în atenţia mediului politic şi a mass-media situaţia gravă în care se afla Societatea Româna de Televiziune (SRTV). Noile procese câştigate de o parte a salariaţilor vor avea un impact puternic asupra exerciţiului financiar, SRTV anunţând deja că se confrunta cu imposibilitatea achitării salariilor. Pierderile financiare se acumulează de la an la an, contribuind la creşterea datoriilor instituţiei. Achitarea imenselor datorii are ca efect restrângerea dramatica a producţiei editoriale, punând sub semnul întrebării îndeplinirea misiunii publice pentru care aceasta instituţie există.
Niciun demers de salvare a SRTV nu poate fi serios dacă nu este însoţit de o modificare radicala a legii de funcţionare nr. 41/1994, o lege vetustă care a permis actuala situaţie, prin politizarea instituţiei şi prin lipsa de control a conducerilor administrativa şi executivă, principalele cauze ale abuzurilor, corupţiei interne şi a managementului defectuos.
De aproape 12 ani, societatea civila cere modificarea legii 41/1994 pentru ca televiziunea şi radioul public să-şi poată îndeplini misiunea publică, iar cetăţenii să beneficieze de informaţii corecte şi programe de calitate. Întreg mediul politic, cu excepţia unor iniţiative individuale, a sabotat acest proces de modificare a legii, nedorind să piardă controlul asupra celor două instituţii. Reflexul controlului este atât de puternic încât nici scăderea mizei SRTV cauzată de actualul dezastru financiar al instituţiei şi de audienţele tot mai mici nu a schimbat semnificativ atitudinea politicului faţă de SRTV.
După ani de zile de ignorare, Parlamentul redescoperă existenţa televiziunii publice.
Salutăm dezbaterile din comisiile parlamentare de specialitate şi interesul senatorului Georgică Severin pentru modificarea legii, dar considerăm că proiectul depus de domnia sa este insuficient, fiind nevoie de o modificare structurală a legii. Pentru ca intervenţia Parlamentului să nu se rezume la o cârpeală utilă într-un an electoral, susţinem necesitatea unei intervenţii sistemice, care să se adreseze nevoilor urgente ale instituţiei, dar să şi prevină repetarea actualei situaţii prin modificarea legii de funcţionare a mediilor publice. Schimbarea legii este primul pas pentru depolitizarea şi reformarea serviciilor publice de radio şi televiziune, iar un astfel de demers trebuie să întrunească un nivel ridicat de consens politic pentru a putea fi pus în practică.
De asemenea, cerem autorităţilor să intervină urgent pentru scoaterea SRTV din impasul economic în care se află, inclusiv prin actualizarea nivelului taxei, cel mai mic din Europa şi aflat la acelaşi nivel de 12 ani. Oricât de nepopulară ar fi, măsura ar contribui semnificativ la creşterea veniturilor SRTV, fără a avea un impact semnificativ asupra bugetului gospodăriilor. De asemenea, considerăm că se impun măsuri legislative care să regleze actuala situaţie în care un număr exagerat de mare de gospodarii beneficiază de scutiri de la achitarea taxei TVR.
Într-o piaţă media dominată de posturi de propagandă controlate de politicieni sau de afacerişti penali, în care jurnalismul independent se refugiază în iniţiative online, există mai mult ca oricând şansa şi necesitatea restaurării misiunii publice a presei, iar mediul cel mai potrivit în acest sens este cel al televiziunii şi radioului public. Doamnelor şi domnilor parlamentari, daţi dovadă de responsabilitate şi nu rataţi (şi) această ultima şansă de salvare a televiziunii publice!
