Un campion cu totul special – Leon Rotman

La 22 de ani, în 1956, a participat la Jocurile Olimpice de la Melbourne din postura de favorit la o medalie. Adversarii au făcut tot posibilul pentru a-i fi refuzată barca, pe motiv că nu ar fi corespunzătoare. A luat alta, pe care a fost nevoit să o ajusteze cu fierăstrăul.

Însă nu aceasta a fost cea mai mare problemă. Cu doar cateva zile inainte de concurs, a iesit la o miuta cu ceilalti băieţi. Nu se prea pricepea la fotbal, a şutat greşit şi a făcut entorsă. Abia mai putea să meargă.

Dar tinereţea, voinţa şi puterea l-au ajutat şi astfel a cucerit două medalii olimpice de aur la canoe simplu, pe distanţele de 10.000 de metri şi, respectiv, 1.000 metri.

După acea ediţie fabuloasă a jocurilor olimpice, a avut o serie de ghinioane: o accidentare gravă la umăr, o coastă fisurată, două falange fracturate…

Nu a fost ferit de probleme nici la Jocurile Olimpice de la Roma, în 1960… La controlul tehnic, barca sa era mai uşoară cu câteva kilograme decât prevedea regulamentul. A trebuit să pună plumb în ea, s-o aducă la o greutatea regulamentară, iar la antrenamentele dinaintea finalei a făcut întindere la umăr. Chiar şi aşa, a cucerit bronzul, la canoe simplu 1.000 metri..

Medaliile de aur de la Melbourne, pozele vechi de la triumful australian şi de la revenirea acasă precum şi cele 14 titluri de campion naţional reprezintă „averea” de care Leon Rotman o păstrează cu sfinţenie.

Nu a renunţat la pagaia cu care a concurat la Roma şi nici la tricourile pe care le-a purtat în finalele olimpice.

Articol editat de Daiana Rosca, 24 iulie 2016, 10:52 / actualizat: 25 iulie 2016, 6:30

Este plin de energie si etalează o memorie incredibilă. Amintirile sale din anii tinereţii sunt atât de vii de parcă totul s-ar fi petrecut ieri. Toate personajele desprinse din albumul său poartă nume concrete, clare, neatinse de patina timpului şi a uitării.

Leon Rotman este un campion cu totul special şi pentru faptul că a decis să rămână în România, deşi aproape toată familia sa a emigrat în Israel, înainte de 1989.

A făcut în paralel sport şi cazangerie. Muncă grea, şi într-o parte, şi în cealaltă.

După ce a cucerit primul titlu naţional a fost convocat la lotul olimpic care se antrena la Snagov. Din acel moment a început drumul spre Melbourne.

La 22 de ani, în 1956, a participat la Jocurile Olimpice de la Melbourne din postura de favorit la o medalie. Adversarii au făcut tot posibilul pentru a-i fi refuzată barca, pe motiv că nu ar fi corespunzătoare. A luat alta, pe care a fost nevoit să o ajusteze cu fierăstrăul.

Însă nu aceasta a fost cea mai mare problemă. Cu doar cateva zile inainte de concurs, a iesit la o miuta cu ceilalti băieţi. Nu se prea pricepea la fotbal, a şutat greşit şi a făcut entorsă. Abia mai putea să meargă.

Dar tinereţea, voinţa şi puterea l-au ajutat şi astfel a cucerit două medalii olimpice de aur la canoe simplu, pe distanţele de 10.000 de metri şi, respectiv, 1.000 metri.

După acea ediţie fabuloasă a jocurilor olimpice, a avut o serie de ghinioane: o accidentare gravă la umăr, o coastă fisurată, două falange fracturate…

Nu a fost ferit de probleme nici la Jocurile Olimpice de la Roma, în 1960… La controlul tehnic, barca sa era mai uşoară cu câteva kilograme decât prevedea regulamentul. A trebuit să pună plumb în ea, s-o aducă la o greutatea regulamentară, iar la antrenamentele dinaintea finalei a făcut întindere la umăr. Chiar şi aşa, a cucerit bronzul, la canoe simplu 1.000 metri..

Medaliile de aur de la Melbourne, pozele vechi de la triumful australian şi de la revenirea acasă precum şi cele 14 titluri de campion naţional reprezintă „averea” de care Leon Rotman o păstrează cu sfinţenie.

Nu a renunţat la pagaia cu care a concurat la Roma şi nici la tricourile pe care le-a purtat în finalele olimpice.

Radio România Regional

Realizator Cristina Ion

Prezentator Camelia Teodosiu

Voice over Andreea Bratu

Operator cameră Silviu Barbu

Editor imagine Cosmin Boroiu