Mircea Vasilescu (Adevărul): Taxa radio şi interesul public
Articol editat de Mirabela Afronie, 3 noiembrie 2016, 21:27
Şi Radio Bucureşti, pe FM. Ba chiar şi „Antena Satelor” am ascultat câteodată, de curiozitate (că altminteri nu prea intru „în target”).
Întreb pentru că am auzit multă lume emiţând păreri despre Radio România, dar la întrebarea „asculţi, de ţi-ai format păreri?” răspunsul e fâstâcit. Cînd nu e de-a dreptul „nu, dar am auzit că…”.
Aşadar, pot să spun că Radio România îşi face treaba, îşi respectă misiunea de post public. Putem discuta, desigur, despre problemele postului public, despre erorile de managemenţ despre calitatea unor programe, despre orice.
Dar, în ansamblu, cred că e o instituţie care funcţionează.
Spre deosebire de TVR, a reuşiţ în tranziţie, să-şi păstreze o anume neutralitate în faţa schimbărilor politice (chit că directorii au fost numiţi politic, pentru că aşa-i legea în România).
Spre deosebire de TVR, a reuşit să funcţioneze bine din punct de vedere financiar, fără să acumuleze datorii.
Şi, mai aleş a reuşit să îmbine misiunea publică cu audienţa: Radio România Actualităţi e cel mai ascultat post de radio.
Televiziunea publică, în schimb, a ratat cam tot: audienţa e jalnică, datoriile sunt enorme, misiunea publică s-a pierdut în peisaj, după ani întregi în care TVR a fost jucăria preferată a partidelor şi a politicienilor.
Cetăţenii plătesc 2 lei şi 50 de bani pe lună pentru radioul public, adică mai nimic pentru buzunarul lor (chiar şi pentru oamenii cei mai săraci).
Dar din aceşti bani radioul îşi poate susţine activitatea. Fără ei, e la mâna parlamentului şi a guvernului, care trebuie să aloce bani din buget.
Ce se va întâmpla dacă legea va fi promulgată nu e greu de imaginaţ tocmai pentru că avem precedentul televiziunii: vor începe tăieri şi reduceri, pentru că „ţara e săracă, nu putem mai mult”.
De unde vor începe tăierile? Pariez că de la Radio România Muzical şi Radio România Cultural.
Aşa s-a întâmplat şi la televiziune: s-a desfiinţat TVR Cultural (care oricum avea un buget minuscul), cu promisiunea (nerespectată) că TVR 2 va deveni „cultural”. Aşa se va întâmpla şi la radio, dacă se elimină taxa: se va tăia de la cultură.
Căci, pentru parlamentarii români, cultura e o cheltuială inutilă. Iar interesul public şi misiunea publică a radioului (care înseamnă şi educaţie, şi cultură) sunt chestiuni prea abstracte pentru a putea fi înţelese de mulţi dintre politicienii români.
Asta în cazul în care le-ar păsa. Dar dacă au legiferat eliminarea taxelor la grămadă, riscând să pună pe butuci radioul public, e o dovadă că nu le pasă. (Fragment din articol de pe Adevărul.ro)