Tismana, ţara castanilor
Cheile Sohodolului de Izvarna sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare iar Cascada Pastravariei si Cascada Mânăstirii pot fi observate mai ales in anotimpul ploios când debitul acestora creşte considerabil.Sunt doar cateva din locurile pe care le puteti vedea intr-o calatorie la pas prin tara castanilor.
Daca ai norocul să-l intalneşti pe profesorul Nicolae Tomoniu, cu siguranţă imaginea ta despre acest loc se va imbogătâţi cu veacuri de istorie, cu chipuri de oameni, care şi-au dedicat iubirea si piceperea locurilor unde s-au născut sau care i-au adoptat. Ai afla atunci că regele Mihai venea la Tismana, prilej de a se organiza parade ale portului popular, concursuri de frumusete si alte manifestari culturale. Ai afla că pe aceste meleaguri, pe la 1900, turismul era infloritor, localitatea fiind declarata zona climaterica, Valea Tismenii oferind liniste si aer curat.
Mănăstirea Tismana
Dar ceea ce încununează frumuseţea naturală a locului este Mănăstirea Tismana”cea mai veche si mai mareata dintre manastirile de peste Olt” (cum a numit-o Grigore Alexandrescu), „maret cuib al Basarabilor” (cum a socotit-o George Cosbuc), „o lume de inchipuiri, de basme” (cum a deslusit-o Alexandru Vlahuta), “fara seaman nici in aceasta tara, nici in alta, prin frumusetea locului si a asezarii, prin multimea apelor sale si intarirea naturala pe care o are, ajutata si de ocrotirea zidurilor sale inconjuratoare” (cum a descris-o celebrul calator Paul de Alep – arhidiaconul si insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei in calatoria din 1657). In stanca din sudul bisericii se afla si pestera Sfantului Cuvios Nicodim (26 dec. 1406), care a dus viata de schimnic. Acesta a intemeiat manastirea in secolul al XIV-lea cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi, Radu I (1374-1385) al fiilor sai, Dan I (1385-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418), fiind ridicata pe locul unui schit din lemn.
Articol editat de Gabriel Pintilie, 24 septembrie 2014, 22:00 / actualizat: 25 septembrie 2014, 10:08
Nu mai puţin de 14 peşteri întregesc frumuseţea acestui loc cu o istorie bogată, scrisă de nume importante ale neamului românesc.
În Peştera de la Mănăstirea Tismana, închisă cu grilaj metalic, a fost ascuns tezaurul Băncii Naţionale Române în timpul celui de-al doilea război mondial. Se află lângă mănăstire, pe versantul unde se află şi chilia Sfântului Nicodim, la o altitudine de 350 m.
Columnele gigant din Steiul Coziei găzduiesc şi astăzi cuiburi de şoimi, şoimii de aici fiind folosiţi în vechime ca şoimi de vânătoare. Piatra tăiată sau piatra lui Iorgovan este un străvechi megalit „clasic”, cu trei funcţii practice: indică pasul Cerna – Jiu, deci trecerea spre Retezat, direcţia nord şi delimitarea a două zone de relief distincte: zona montană şi dealurile Podişului Getic. Megalitul este legat şi de legenda lui Iovan Iorgovan. El ar fi fost tăiat în două de paloşul acestuia, ca probă de încercare a tăriei metalului, înainte de a tăia capetele balaurului.
Columna Furniei (Mama) este cel mai valoros simulacru megalitic. După istoricul Nicolae Densuşianu, interesanta figură arhaică, prelucrată primitiv în stâncă, o reprezintă pe zeiţa mamă Bendis, a geto-dacilor. La gura peşterii de aici, spre Eroni sunt câteva columne calcaroase, greu accesibile care mai ascund câteva guri strâmte de peşteri.
Cheile Sohodolului de Izvarna sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare iar Cascada Pastravariei si Cascada Mânăstirii pot fi observate mai ales in anotimpul ploios când debitul acestora creşte considerabil.Sunt doar cateva din locurile pe care le puteti vedea intr-o calatorie la pas prin tara castanilor.
Daca ai norocul să-l intalneşti pe profesorul Nicolae Tomoniu, cu siguranţă imaginea ta despre acest loc se va imbogătâţi cu veacuri de istorie, cu chipuri de oameni, care şi-au dedicat iubirea si piceperea locurilor unde s-au născut sau care i-au adoptat. Ai afla atunci că regele Mihai venea la Tismana, prilej de a se organiza parade ale portului popular, concursuri de frumusete si alte manifestari culturale. Ai afla că pe aceste meleaguri, pe la 1900, turismul era infloritor, localitatea fiind declarata zona climaterica, Valea Tismenii oferind liniste si aer curat.
Mănăstirea Tismana
Dar ceea ce încununează frumuseţea naturală a locului este Mănăstirea Tismana”cea mai veche si mai mareata dintre manastirile de peste Olt” (cum a numit-o Grigore Alexandrescu), „maret cuib al Basarabilor” (cum a socotit-o George Cosbuc), „o lume de inchipuiri, de basme” (cum a deslusit-o Alexandru Vlahuta), “fara seaman nici in aceasta tara, nici in alta, prin frumusetea locului si a asezarii, prin multimea apelor sale si intarirea naturala pe care o are, ajutata si de ocrotirea zidurilor sale inconjuratoare” (cum a descris-o celebrul calator Paul de Alep – arhidiaconul si insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei in calatoria din 1657). In stanca din sudul bisericii se afla si pestera Sfantului Cuvios Nicodim (26 dec. 1406), care a dus viata de schimnic. Acesta a intemeiat manastirea in secolul al XIV-lea cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi, Radu I (1374-1385) al fiilor sai, Dan I (1385-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418), fiind ridicata pe locul unui schit din lemn.
Ar mai fi multe de spus, dar vă las sa descoperiţi singuri comorile unui loc încarcat de istorie si frumuseţe.
(Liliana Hinoveanu)
