Ascultă Radio România Reșița Live

Domeniul Stirbey, bijuteria de lângă București

Unul dintre elementele care atrage cei mai mulți vizitatori este capela familiei Stirbey, construită în decursul a nu mai puțin de 40 de ani în stil neogotic, după proiectul unui arhitect austriac și care cuprinde un foarte multe elemente gotice, bizantine și renascentiste.

În capelă sunt mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Stirbey Voievod, al prințului Barbu Alexandru Stirbey și ale rudelor acestora.

Din păcate din pictura executată în 1890 de Gheorghe Tăttărescu nu au mai rămas decât fragmente din pictura „Maica Domnului cu Isus în brațe”, restul picturilor și textul dedicat familiei fiind pierdute.

Regina Maria

Cel mai de vază oaspete al palatului a fost Regina Maria, cea care începând din 1909 a frecventat constant această bijuterie și despre care ne-a lăsat o mărturie fascinant de călduroasă:

„Buftea era un Domeniu foarte bine orânduit, aproape de tot de București, iar Prințul Stirbey croise în pădure lungi alei pe care le puteai goni în galop, pe un drum bătut, în lungime de mai mulți kilometri…Mi-era dragă acea pădure cu covorul ei de flori…Când închid ochii parcă simt mirosul pătrunzător al tufișurilor de stejar care își răspândesc îndeosebi aroma spre seară și par a-și revărsa până și fundul sufletului în ceasurile răcoroase ale amurgului. ”

Stirbey lacul

Superbul lac din mijlocul domeniului nu este natural, el fiind creat artificial la dorința familiei Stirbey pentru a adăposti lebede, rațe și gâște.

Podul de peste lac este cu mult mai nou decât restul domeniului, el fiind construit de către o echipă de filmare din Anglia, care a turnat aici o peliculă și a folosit lacul drept decor pentru acțiunea filmului.

Multe nume mari ale României au fost găzduite în Palatul Stirbey.

De la Slavici și Alecsandri la George Enescu și Titu Maiorescu, bijuteria de la lângă București a impresionat în egală măsură.

În primul război mondial Palatul fost rechiziționat de către armata germană, aici locuind comandantul trupelor invadatoare, Mareșalul August von Mackensen, și tot aici fiind negociată pacea cu Puterile Centrale.

Mai puțin cunoscut este faptul că actori celebri, precum Jean Marais sau Jean-Paul Belmondo au filmat câteva lung-metraje pe acest domeniu în cadrul unor coproducții româno-franceze realizate de studiourile de film Buftea.

Stirbey blazon

Și lumea politică a profitat din plin de farmecul palatului Stirbey…Gheorghe Gheorghiu Dej și Nikita Hrușciov au semnat la Palatul Stirbey, în 1964, actele de retragere a trupelor sovietice de pe teritoriul României.

Domeniul a avut oaspeți de vază și de peste Ocean…lotul de tenis al Statelor Unite ale Americii a fost găzduit în 1972 la Palatul Stirbey și tot aici americanii s-au antrenat pentru finala Cupei Davis pe terenurile de tenis ale domeniului, finală pe care, din păcate pentru noi au și câștigat-o în fața echipei formată la acel moment din Ilie Năstase și Ion Țiriac.

Despre această finală ziarul american New York Times scria că a fost de fapt un aranjament între Ceaușescu și Nixon…americanii își păstrau supremația în tenis iar România primea credite cu regim preferențial pentru dezvoltarea „epocii de aur”…
Poveste sau nu, cert este că americanilor le-a priit sejurul de la Buftea…

finala Cupa Davis

Privind retrospectiv vedem că toți și toate au trecut însă Domeniul Stirbey a rămas aceeași oază de liniște și serenitate…

Până la urmă așa e România noastră…liniștită precum Domeniul Stirbey…
Așa e România frumoasă…

Mulțumim reprezentantilor Domeniului Stirbey pentru sprijinul acordat în realizarea acestui reportaj.

Realizatori:
Anca Chițoran
Vicențiu Andrei

Sursa foto Regina Maria: Catchy

Sursa foto Finala Cupa Davis: Agerpres

Domeniul Stirbey, bijuteria de lângă București

Articol editat de Gabriel Pintilie, 29 octombrie 2014, 21:00

Stirbey fumoar

Alexandru Stirbey a amenajat parcul, a construit Palatul și Biserica, precum și numeroase obiective funcționale, doar o parte dintre ele păstrându-se până în zilele noastre, din păcate.

Principele a înțeles cât de bine este amplasat Palatul și a valorificat la maxim potențialul sau prin introducerea sa în circuitul seratelor la care participa înalta societate bucureșteană.

Unul dintre elementele care atrage cei mai mulți vizitatori este capela familiei Stirbey, construită în decursul a nu mai puțin de 40 de ani în stil neogotic, după proiectul unui arhitect austriac și care cuprinde un foarte multe elemente gotice, bizantine și renascentiste.

În capelă sunt mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Stirbey Voievod, al prințului Barbu Alexandru Stirbey și ale rudelor acestora.

Din păcate din pictura executată în 1890 de Gheorghe Tăttărescu nu au mai rămas decât fragmente din pictura „Maica Domnului cu Isus în brațe”, restul picturilor și textul dedicat familiei fiind pierdute.

Regina Maria

Cel mai de vază oaspete al palatului a fost Regina Maria, cea care începând din 1909 a frecventat constant această bijuterie și despre care ne-a lăsat o mărturie fascinant de călduroasă:

„Buftea era un Domeniu foarte bine orânduit, aproape de tot de București, iar Prințul Stirbey croise în pădure lungi alei pe care le puteai goni în galop, pe un drum bătut, în lungime de mai mulți kilometri…Mi-era dragă acea pădure cu covorul ei de flori…Când închid ochii parcă simt mirosul pătrunzător al tufișurilor de stejar care își răspândesc îndeosebi aroma spre seară și par a-și revărsa până și fundul sufletului în ceasurile răcoroase ale amurgului. ”

Stirbey lacul

Superbul lac din mijlocul domeniului nu este natural, el fiind creat artificial la dorința familiei Stirbey pentru a adăposti lebede, rațe și gâște.

Podul de peste lac este cu mult mai nou decât restul domeniului, el fiind construit de către o echipă de filmare din Anglia, care a turnat aici o peliculă și a folosit lacul drept decor pentru acțiunea filmului.

Multe nume mari ale României au fost găzduite în Palatul Stirbey.

De la Slavici și Alecsandri la George Enescu și Titu Maiorescu, bijuteria de la lângă București a impresionat în egală măsură.

În primul război mondial Palatul fost rechiziționat de către armata germană, aici locuind comandantul trupelor invadatoare, Mareșalul August von Mackensen, și tot aici fiind negociată pacea cu Puterile Centrale.

Mai puțin cunoscut este faptul că actori celebri, precum Jean Marais sau Jean-Paul Belmondo au filmat câteva lung-metraje pe acest domeniu în cadrul unor coproducții româno-franceze realizate de studiourile de film Buftea.

Stirbey blazon

Și lumea politică a profitat din plin de farmecul palatului Stirbey…Gheorghe Gheorghiu Dej și Nikita Hrușciov au semnat la Palatul Stirbey, în 1964, actele de retragere a trupelor sovietice de pe teritoriul României.

Domeniul a avut oaspeți de vază și de peste Ocean…lotul de tenis al Statelor Unite ale Americii a fost găzduit în 1972 la Palatul Stirbey și tot aici americanii s-au antrenat pentru finala Cupei Davis pe terenurile de tenis ale domeniului, finală pe care, din păcate pentru noi au și câștigat-o în fața echipei formată la acel moment din Ilie Năstase și Ion Țiriac.

Despre această finală ziarul american New York Times scria că a fost de fapt un aranjament între Ceaușescu și Nixon…americanii își păstrau supremația în tenis iar România primea credite cu regim preferențial pentru dezvoltarea „epocii de aur”…
Poveste sau nu, cert este că americanilor le-a priit sejurul de la Buftea…

finala Cupa Davis

Privind retrospectiv vedem că toți și toate au trecut însă Domeniul Stirbey a rămas aceeași oază de liniște și serenitate…

Până la urmă așa e România noastră…liniștită precum Domeniul Stirbey…
Așa e România frumoasă…

Mulțumim reprezentantilor Domeniului Stirbey pentru sprijinul acordat în realizarea acestui reportaj.

Realizatori:
Anca Chițoran
Vicențiu Andrei

Sursa foto Regina Maria: Catchy

Sursa foto Finala Cupa Davis: Agerpres

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Eu aleg România vineri, 30 noiembrie 2018, 09:44

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918

Revista britanică The Graphic publica în anul 1926 un tablou cu cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale lumii: Einstein, Edison,...

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Eu aleg România joi, 29 noiembrie 2018, 19:43

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

Planul de campanie pentru anul 1917 pe frontul românesc, îndelung discutat cu aliații ruși și cu Misiunea Militară Franceză, condusă de...

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Eu aleg România miercuri, 28 noiembrie 2018, 17:41

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid

Acum 122 de ani, într-o casă din Sighişoara, seara, mai multe persoane discutau profeţia făcută de unul dintre bunici: „Peste o sută de ani...

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România luni, 26 noiembrie 2018, 16:16

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie

Savantul român Henri Coandă a realizat macheta unui „avion fără elice“ şi a expus-o la salonul internaţional de la Berlin, din 1907, dar...

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România duminică, 25 noiembrie 2018, 10:37

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie

În primele decenii ale secolului trecut, cei ce treceau vara prin parcul oraşului Sinaia puteau privi miraţi la un personaj care, pe o bancă,...

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie
Eu aleg România sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 15:29

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“

„Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“, spunea Constantin Brâncuşi. A plecat de acasă la 11 ani, lăsând în urmă o mamă văduvă....

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“
Eu aleg România vineri, 23 noiembrie 2018, 14:32

Traian Vuia, primul zbor – 1906

În 1902, când a plecat la Pariş Traian Vuia i-a spus mamei: „Nu plânge, mama, ca ma duc departe, dar vei auzi de mine lucruri frumoase si nu ma...

Traian Vuia, primul zbor – 1906
Eu aleg România joi, 22 noiembrie 2018, 11:19

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale

„Opera lui Iorga e atât de vastă – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale – ea atinge domenii atât de felurite, încât...

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale