Un premier numit…dorinţă

Aţi văzut vreodată o pisică încercând să-şi prindă coada? E un spectacol de tot hazul. Aleargă şi aleargă, se roteşte şi se tot roteşte, doar, doar va fi mai rapidă decât coada, care se încăpăţânează să nu se lase prinsă. Cam acelaşi dans absurd şi fără finalitate să întâmplă şi astăzi pe scena politică românească.

Articol editat de Daiana Rosca, 15 decembrie 2016, 11:45

Alegerile au trecut, cetăţenii au decis, dar partidele se cramponează în campania electorală. Ieri, la consultările de la Cotroceni, am auzit de două ori, de la două partide diferite, acelaşi nume de posibil premier – Dacian Cioloş. USR-ul, prima formaţiune politică ce şi l-a asumat ca viitor premier nu se dezice nici acum de el. E drept că acest nume a contribuit la ascensiunea lor politică. PNL-ul a pierdut alegerile şi a obţinut un scor aproape ruşinos, având drept opţiune acelaşi nume de viitor premier: tehnocratul Dacian Cioloş. E cu ghinion cred, pentru că în USR se dezlănţuie un adevărat scandal acum, iar liberalii sunt împărţiţi deja în două tabere: pro şi contra Cioloş. Preşedintele PMP-ului, proaspăt ales, se vede deja premier. Mă rog, probabil oglinda e de vină.

Eu nu înţeleg de ce se cramponează clasa politică de dreapta pe un nume, pe o persoană, pe un posibil, în viziunea domniilor lor, premier. Cred că ar trebui să le spună cineva că indiferent de scorul obţinut de fiecare dintre aceste partide politice în parte, ei sunt perdanţii. De câştigat au câştigat alţii. Nu înţeleg nici de ce Iohannis, preşedintele tuturor românilor după cum spune Constituţia, nu vrea şi pace bună un premier precum Dragnea. Nu înţeleg de ce se ascunde în spatele unor declaraţii abiguue şi nu rupe pisica în două, definitiv.

Măi românilor, aţi vrut voi program PSD? Aţi vrut! Aţi vrut voi ca timp de 4 ani să vă conducă stânga? Aţi vrut! Aţi ales şi aţi votat voi altfel decât vi-am recomandat eu? Da! Păi atunci, luaţi-l pe Dragnea şi spălaţi-vă cu el pe cap. O astfel de atitudine clară şi tranşantă din partea preşedintelui Iohannis, cred că l-ar ajuta din picajul în sondajele privind încrederea de care se mai bucură. Toată lumea ştie care a fost opţiunea domniei sale. Din păcate, partidele nu au reuşit, aşa că…

Aşa că acum, după ce totul s-a terminat, daţi-i Cezarului ce-i al Cezarului şi să trecem la treabă. A, nu vă convine cum guvernează, nu-şi respectă promisiunile din campanie şi programul votat de electorat, puteţi să-l criticaţi de dimineaţa până seara. Aşa însă, toată această fugă în jurul cozii şi toate speranţele în Cioloş nu sunt altceva decât transpunerea politică a proverbului cu capra vecinului. Dacă a mea a crăpat, a lui de ce să se îngraşe?

Dan Agache

Sursă foto: Trilulilu