România, țara nimănui
Articol editat de Mirabela Afronie, 10 august 2016, 08:42
Mereu i-am auzit plângându-se de faptul că nu au bani, că nu se încadrează în ținta de deficit, că Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional nu vor fi de acord cu una sau cu alta. Poate. Nu prea cred, dar poate. Nu i-am văzut însă în acțiune. În scurtul lor mandat, cred că era normal să-și asume o serie de acte pe care să le ducă până la capăt, cum ar fi reducerea birocrației, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii, stoparea corupției și a hoției și tragerea la răspundere a vinovaților.
În locul tuturor acestora, avem oameni nemulțumiți, români plecați prin străinătate în căutarea unui loc de muncă, un sistem sanitar praf și pulbere, o lege electorală ambiguă și tot mai mulți miliardari de carton, îmbogățiți din afacerile cu statul, afaceri păguboase pentru bugetul țării.
Ultima găselniță a tehnocraților e creșterea contribuției personale a bătrânilor din căminele de stat. Dacă până luna trecută din pensia bătrânilor se reținea 60% iar diferența până la 1.200 de lei era asigurată de aparținători, de mâine, mai exact de luna viitoare, aparținătorii vor fi nevoiți să suporte diferența până la 1.900 de lei. Majoritatea celor ajunși în astfel de centre sunt cu vârste înaintate, 70 – 80 de ani, cu venituri ce nu depășesc câteva sute de lei. Copii, nepoții, au făcut ce au putut și au strâns diferența. Acum însă, valoarea coplății aparținătorilor va depăși probabil venitul lor lunar. De unde? Pe cine să intereseze acest lucru? Pe tehnocrați în niciun caz.
Vom asista de mâine la o golire a căminelor de bătrâni din țară, la părinți și bunici neputincioși siliți să pornească în pribegie, pentru că onor tehnocrații lui pește au visat că această măsură va salva PIB-ul României. Cu astfel de vise horror, țara noastră se va transforma încet, dar sigur, într-un nou pașalâc, de data aceasta al Uniunii Europene.
Ceea ce mă intrigă însă, e lipsa de reacție a clasei politice și somnul liniștit al poporului român, prea ocupat de orice altceva decât de soarta și viitorul său, al părinților și copiilor lui. România nu va ajunge țara nimănui, ea este deja.
Dan Agache
Sursă foto: atreiaforta.wordpress.com