Prima pagină » Editorial FM » România piere sub ochii noștri!

România piere sub ochii noștri!

Articol editat de Mirabela Afronie, 4 februarie 2016, 09:13 / actualizat: 4 februarie 2016, 14:33

De peste 26 de ani în România se fură ca-n codru, iar în codru se taie ca-n România – fără discernământ. Am închis toate minele de aur, le-am permis altora să vină să prospecteze și sunt gata, gata, să înceapă extracția, ne-am pierdut pansonul pentru lingourile de aur. Concluzia: adio aur galben.

Am concesionat rezervele de petrol pe ani buni de-acum înainte, le-am permis străinilor să vină să extragă, să prelucreze și să vândă țițeiul din adâncuri, am dat rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră, înainte de a se afla oficial de descoperirea lor. Concluzi: adio aur negru.

Am permis și chiar i-am ajutat pe străini să ne taie pădurile, într-un ritm de 3 hectare pe oră. Socotiți și singuri. Am uitat să mai plantăm ceea ce alții au tăiat legal sau mai puțin legal. Apele mătură localități întregi din cauza defrișărilor masive și iraționale. Străinii ne spun că în România se taie ilegal o cantitate egală cu cea legală. Concluzia: ne pierdem aurul verde.

Oare ce trebuie să se întâmple cu noi, pentru a ne trezi și a vedea toate aceste ilegalități; oare cât o să mai dormim în izmene, fără să ne pese că mâine vom avea un teren arid în locul bogățiilor și a frumuseților fără seamăn cu care natura ne-a binecuvântat; oare cât o să mai permitem unui grup de indivizi fără scrupule să ne râdă în nas, să ne vorbească de sus, să ne pună la colț, în timp ce ei își rotunjesc veniturile prin furt la drumul mare.

Când sunt prinși, acoliții lor politici îi scapă prin tot felul de tertipuri și legi care să-i protejeze; când sunt demascați, fac ce fac și dispar în neant, lăsând în urma lor o gaură în bugetul statului pe care tot noi o achităm. Asta se întâmplă an de an, zi de zi, ceas de ceas, sub ochii noștri închiși. Vin din 4 în 4 ani, ne prostesc în față, ne spun vorbe dulci, ne fac promisiuni fără acoperire, după care se pun pe treabă: furt, înșelăciune, spălare de bani, trafic de influență. Repet, toate sub ochii noștri.

Ne văităm de fiecare dată că suntem prea săraci să putem trăi. Plecăm prin țări străine pentru o bucată de pâine pe care nu o putem câștiga cinstit acasă și ne plângem de milă. În tot acest timp, ei fură; fără milă, fără scrupule, fără jenă sau rușine. În tot acest timp, România piere sub ochii noștri, iar când ne vom trezi, va fi probabil prea târziu; mult prea târziu.

Dan Agache