[FOTO]Nobel 2021: Scriitorul Abdulrazak Gurnah a câştigat premiul Nobel pentru literatură

Scriitorul tanzanian Abdulrazak Gurnah a câştigat joi premiul Nobel pentru literatură pe anul 2021, potrivit unui anunţ făcut de Academia Suedeză din Stockholm.

Laureatul din acest an a fost recompensat pentru „înţelegerea sa lipsită de compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor prinşi la intersecţia dintre culturi şi continente”, potrivit comunicatului oficial al Academiei Suedeze.

Abdulrazak Gurnah s-a născut în 1948 pe insula Zanzibar din Oceanul Indian şi a ajuns în Anglia în calitate de refugiat la sfârşitul anilor 1960. A început să scrie în limba engleză şi a publicat 10 romane şi o serie de nuvele. Tema dezrădăcinării refugiaţilor se regăseşte pe întregul parcurs al operei sale literare.

Potrivit comunicatului Academiei Suedeze, dedicarea scriitorului faţă de adevăr şi aversiunea lui faţă de simplificare sunt uluitoare. Deşi acest stil poate să pară sumbru şi lipsit de compromis, Abdulrazak Gurnah urmăreşte în acelaşi timp destinele unor personaje cu multă compasiune şi cu un angajament de neclintit. Romanele sale evită descrierile stereotipe şi ne deschid ochii către o Africă de Est diversă din punct de vedere cultural şi complet necunoscută multor oameni care trăiesc în alte părţi ale lumii. În universul literar creat de Gurnah, totul se schimbă – amintiri, nume, identităţi.

După eliberarea pacifistă de sub dominaţia colonială britanică în decembrie 1963, Zanzibar a trecut printr-o revoluţie care, în timpul regimului preşedintelui Abeid Karume, a dus la oprimarea şi persecutarea cetăţenilor de origine arabă. Au avut loc şi masacre. Abdulrazak Gurnah aparţine grupului etnic devenit victimă, iar după finalizarea cursurilor liceale a fost nevoit să îşi părăsească familia şi ţara – devenită între timp Republica Tanzania. Avea pe atunci 18 ani. Abia în 1984 a devenit posibil pentru el să revină în Zanzibar şi îşi revadă tatăl, cu puţin timp înainte de moartea acestuia. Până la pensionarea sa petrecută recent, Abdulrazak Gurnah a fost profesor de engleză şi literatură colonială la Universitatea Kent din Canterbury, concentrându-se în cursurile sale pe literatura scrisă de autori precum Wole Soyinka, Ngugi wa Thiong’o şi Salman Rushdie.

A început să scrie la vârsta de 21 de ani în timp ce era exilat în Anglia şi, deşi swahili este limba lui maternă, engleza a devenit instrumentul său literar. A dezvăluit că, în Zanzibar, accesul lui la literatura scrisă în swahili era virtual inexistent şi că primele lui texte nu pot fi considerate literatură. Poezia arabă şi persană, în special „The Arabian Nights”, au reprezentat un prim şi important izvor de inspiraţie pentru el, precum şi anumite capitole din Coran. Însă tradiţia limbii engleze, de la texte de Shakespeare la volume de V.S. Naipaul, i-a marcat în mod special opera literară.

Scriitorul a ales să încalce totuşi convenţiile, prezentând colonialismul din perspectiva populaţiilor indigene. Romanul său „Desertion” (2004), ce descrie o poveste de dragoste, este o contradicţie flagrantă cu ceea ce scriitorul a numit „iubirea imperială”, în care convenţionalul erou european se întoarce acasă după escapade romantice în străinătate, iar povestea ajunge la sfârşitul său inevitabil şi tragic. În cazul lui Gurnah, povestea continuă pe solul african şi nu se sfârşeşte niciodată.

În toate cărţile sale, Abdulrazak Gurnah s-a străduit să evite nostalgia omniprezentă pentru o Africă pre-colonială imaculată. Propria lui origine este o insulă din Oceanul Indian diversă din punct de vedere cultural, cu o istorie marcată de comerţul cu sclavi şi diverse forme de oprimare sub dominaţia mai multor puteri coloniale – portugheză, indiană, arabă, germană şi britanică – şi de legături comerciale cu lumea întreagă. Zanzibar era o societate cosmopolită înainte de globalizare.

Abdulrazak Gurnah a debutat cu romanul „Memory of Departure” în 1987, despre o revoltă eşuată de pe continentul african. În al doilea roman al său, „Pilgrims Way”, apărut în 1988, scriitorul explorează realitatea cu multe faţete ale vieţii sale din exil.

Cel de-al treilea roman al lui, „Dottie”, publicat în 1990, este portretul unei femei de culoare, născută într-o familie de imigranţi şi care trăieşte în condiţii dificile ale Angliei rasiste din anii 1950.

Al patrulea roman al său, „Paradise”, publicat în 1994, l-a ajutat să devină un scriitor cunoscut şi a avut la bază o expediţie de cercetare şi pregătire în Africa de Est în 1990. Acel roman a fost selecţionat pe lista scurtă a prestigiosului premiu literar Booker şi nominalizat la Whitbread Prize.

Alte romane notabile ale sale sunt „Admiring Silence” (1996) şi „By the Sea” (2001) – selectat pe lista lungă de la Booker Prize.

Printre cele mai recente volume publicate de scriitorul tanzanian se află volume precum „The Last Gift” (2011), „Gravel Heart” (2017) şi „Afterlives” (2020), cel din urmă reluând acţiunea din punctul în care s-a terminat cartea sa „Paradise” din 1994.

În 2020, Academia Suedeză a atribuit premiul Nobel pentru literatură poetei americane Louise Glück.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În domeniul literaturii, Alfred Nobel a încredinţat Academiei Suedeze misiunea de a recompensa în fiecare an „autorul celei mai remarcabile opere literare de inspiraţie idealistă”.

În 2021, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

Premiul pentru Literatură este cel de-a patrulea anunţat în seria distincţiilor Nobel, după cele atribuite pentru medicină, fizică şi chimie. Premiul Nobel pentru pace va fi anunţat vineri, 8 octombrie, iar cel pentru economie va fi decernat luni, 11 octombrie.  

Articol editat de Radio Resita, 7 octombrie 2021, 15:44 / actualizat: 8 octombrie 2021, 16:08

Sursa foto: Nobel Prize/Facebook.com

Premiul Nobel pentru Literatură – istoric

Premiul Nobel pentru Literatură este anunţat la 7 octombrie 2021 de Academia Suedeză (Svenska Akademien) din Stockholm.

Acest premiu răsplăteşte cele mai valoroase opere din toate genurile sau speciile literare, de la poezie, nuvelă, roman, la piese de teatru, eseuri sau discursuri.

Încă de la primul premiu, decernat în 1901 poetului şi filosofului Sully Prudhomme, distincţia a fost acordată, fără discriminare, autorilor de diferite limbi şi culturi, atât scriitorilor necunoscuţi, cât şi celor care atinseseră deja celebritatea.

Dintre cei 117 laureaţi ai acestui premiu, 16 sunt femei. Premiul Nobel pentru Literatură a fost împărţit, de patru ori, de câte doi laureaţi – în 1904 (Frédéric Mistral, José Echegaray), 1917 (Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan), 1966 (Shmuel Agnon, Nelly Sachs), 1974 (Eyvind Johnson, Harry Martinson), potrivit www.nobelprize.org.

Două persoane au refuzat Premiul Nobel pentru Literatură: în 1958, scriitorul de origine rusă Boris Pasternak a fost obligat de către conducerea Uniunii Sovietice să refuze premiul, iar în 1964, Jean-Paul Sartre l-a refuzat din proprie iniţiativă, scriitorul refuzând, în mod constant, toate onorurile oficiale care i-au fost acordate.

Cel mai tânăr laureat al premiului pentru literatură este Rudyard Kipling, faimos pentru romanul „Cartea junglei”, care avea 41 de ani când a primit distincţia, în 1907. Cea mai în vârstă laureată este Doris Lessing, care avea 88 de ani când a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură, în 2007.

Poeta americană Louise Glück a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2020, pentru „vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumuseţe austeră, face ca existenţa individuală să fie universală”, potrivit comunicatului oficial al Academiei Suedeze.

Scriitorul austriac Peter Handke a fost recompensat în 2019 ”pentru o operă marcantă care, cu ingenuitate lingvistică, a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”, au precizat reprezentanţii instituţiei suedeze.

Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a fost premiată în 2018 pentru „o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă traversarea hotarelor ca o formă de viaţă”, potrivit Academiei Suedeze.

Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat, în 2017, scriitorului britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro „pentru romanele sale de mare forţă emoţională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea”.https://www.youtube.com/embed/sFJujtGULXg

La 13 octombrie 2016, celebrul muzician american Bob Dylan a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru „crearea unor noi expresii poetice în marea tradiţie a muzicii americane”.

În 2015, scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru „scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinţei şi curajului în vremurile noastre”, conform comunicatului dat publicităţii de Comitetul Nobel de la Stockholm.

Scriitorul chinez Mo Yan, care, „cu un realism halucinant, amestecă mit, istorie şi actualitate”, a fost laureatul Premiul Nobel pentru Literatură în 2012.

Romancierul peruan Mario Vargas Llosa, a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 2010, pentru „cartografierea structurilor puterii şi imaginile crude ale rezistenţei, revoltei şi înfrângerii individuale”.

În 2009, Nobelul pentru Literatură i-a fost decernat scriitoarei germane de origine română, Herta Muller, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care scriitoarea a descris plastic universul dezmoşteniţilor”.

În galeria marilor personalităţi distinse cu acest premiu s-au înscris, de-a lungul anilor, oameni de cultură, precum: Jean-Marie Gustave Le Clézio (2008), Orhan Pamuk (2006), Harold Pinter (2005), Elfriede Jelinek (2004), Dario Fo (1997), Toni Morrison (1993), Nadine Gordimer (1991), Gabriel García Márquez (1982), Elias Canetti (1981), Eugenio Montale (1975), Pablo Neruda (1971), Samuel Beckett (1969), Nelly Sachs (1966), Albert Camus (1957), Sir Winston Leonard Spencer Churchill (1953), Thomas Stearns Eliot (1948), Gabriela Mistral (1945), Pearl Buck (1938), Luigi Pirandello (1934), Sinclair Lewis (1930), Thomas Mann (1929), Anatole France (1921), Romain Rolland (1915), Rudyard Kipling (1907), Frédéric Mistral (1904),menţionează AGERPRES

Sursa foto: www.nytimes.com