Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO-VIDEO] Ştefan Iordache -„Cel mai iubit dintre pământeni”: 11 ani de veşnicie !

Într-o zi de 14 septembrie, acum 11 ani, într-un spital din Viena, îmbrăca straiele veșniciei unul din cei mai mari actori români, Ștefan Iordache… O carieră de 49 de ani închinată scenei și platourilor de filmare, în care a pus viață în roluri memorabile precum Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. Ștefan Iordache rămâne în amintirea publicului român drept “Cel mai iubit dintre pământeni”, după ce a interpretat magistral rolul lui Victor Petrini, din adaptarea pe pelicula a romanului lui Marin Preda.

Articol editat de Radio Resita, 13 septembrie 2019, 20:26

Deși s-a născut la Calafat, Ștefan Iordache a copilărit în Rahova, cartier pe care îl considera adevărata sa „patrie“. După ce a picat la examenul de admitere la la Facultatea de Medicină, întâmplarea a făcut să fie inclus în brigada artistică a unei cooperativeși în anul 1959 a intrat la Institutul de Arte Teatrale și Cinematografice ultimul , absolvindu-l printre primii, cu nota 10, la Actorie.
Colegi de an i-au fost Irina Petrescu, Cornel Coman, Valentin Uritescu. Primul rol dupa absolvire a fost Arturo Ui, din „Ascensiunea lui Arturo Ui nu poate fi oprită“, de Brecht.
Prima repartiţie a avut-o la Teatrul de Stat din Reşiţa, dar este inutil să ne întrebăm astăzi ce ar fi însemnat pentru Banatul de Munte şansa de a-l apluda la scenă deschisă pe Maestrul Ştefan Iordache…

A debutat în film în anul 1964 cu rolul titular din „Străinul“. După încheierea filmărilor ar fi trebuit să plece în armată, dar a scăpat de ea, pentru că a primit un rol în pelicula „Gaudeamus Igitur“, la Cluj.
Atunci s-a imprietenit cu Sebastian Papaiani. Atât de tare, că și-au tăiat cu furculița încheietura mâinii stângi și s-au făcut frați de cruce.
În teatru a jucat mult sub bagheta Cătălinei Buzoianu, ultima colaborare dintre cei doi creatori fiind la spectacolul „Lolita“, montat la Teatrul Mic. Printre rolurile sale memorabile se numără Titus Andronicus în regia lui Silviu Purcărete și Barrymore, în regia lui Gelu Colceag, rol pentru care a primit si Premiul UNITER.

Lumea mă știe mai degrabă pentru că am cântat cu Sanda Ladoși și mai puțin pentru Hamlet sau Richard

În ultimul său interviu, cu două luni înainte să moară, Ștefan Iordache mărturisea cu tristețe:
„Este ultima mea apariție în public, în afara scenei, acolo unde bate inima mea. Nu mai vreau să trăncănesc. La ce folosește? Sunt mâhnit. Nici vehement și nici supărat. Mâhnit. Vorbim cu toții în vânt, pentru că nimic nu se schimbă. Aleg să nu mă mai implic în societate. O fac pentru prima și ultima oară. Ceea ce trăim este o telenovelă. Dar nici sensul peiorativ al ideii de telenovelă nu mai este suficient pentru ce trăim. E o manea. De prost gust.Lumea mă știe mai degrabă pentru că am cântat cu Sanda Ladoși și mai puțin pentru Hamlet, Richard sau ce am mai făcut eu. Nu mă indignează asta, ba chiar privesc situația cu umor. Nu-mi doresc popularitate. Au alții destulă”.

Spectacolul „Maestrul şi Margareta”, montat de Cătălina Buzoianu, i-a marcat, în 1980, cariera lui Ştefan Iordache la Teatrul Mic.

Ultimul său rol a fost Prințul Potemkin, în piesa Ecaterina cea Mare, de George Bernard Shaw, pusă în scenă, în 2008 la Teatrul Național București.

 Michaela Tonitza Iordache:  „Aşteaptă-mă!”

Ștefan Iordache a fost un artist complet cu o sensibilitate și o profunzime greu de comparat cu alți artiști, a iubit, a suferit și a trăit modest raportat tot timpul la Valorile Universale.

Tovarăș de viață i-a fost Michaela Tonitza Iordache,un reputat teatrolog,  nepoata pictorului Nicolae Tonitza.
Povestea lor de iubire a început atunci când George Banu le-a făcut cunoștiință, devenind un cuplu elitist și respectat în lumea culturală și intelectuală a României.

La înmormântarea lui Ştefan Iordache,  la cimitirul din comuna Gruiu, pe coroana din partea soţiei sale, Michaela Tonitza Iordache, scria doar atât: „Aşteaptă-mă!”.

După moartea lui Ştefan, profesoara era preocupată doar de memoria lui şi de studenţii ei de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (UNATC).
Profesoară de teatrologie, bursier Herder al Universităţii din Viena, recomandată pentru bursă de Tudor Arghezi, Michaela Tonitza Iordache a avut o carieră impresionantă, fiind unul dintre întemeietorii catedrei de teatrologie de UNATC şi director al Teatrelor Mic şi Ţăndărică. A scris împreună cu George Banu „Arta teatrului”, publicând ulterior şi volumele „Despre joc” şi despre Eliza Petrăchescu. A realizat şi importante dramatizări după romanele „Maestrul şi Margareta”, după Bulgakov, sau „Oblomov”, după Goncearov.

Ştefan Iordache, bărbatul care mărturisea că i-a fost Michaelei „şi soţ, şi iubit, şi fiu” timp de 40 de ani, nu şi-a aşteptat jumătatea prea mult. Doar un an şi jumătate.

Un deceniu fără Ştefan Iordache, dar cu cu nostalgia închipuirii că de undeva de sus încă mai afirmă, aşa cum o făcea pământean fiind: „ Să vă spun ceva: vă iubesc!”

Şi noi vă iubim, Maestre ! Dumnezeu să vă ţină veşnică amintirea!

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

Cinematograful „Astra” din Reșița în prima jumătate a secolului XX – Obiectul lunii ianuarie la Muzeul Banatului Montan
Cultură vineri, 17 ianuarie 2025, 09:14

Cinematograful „Astra” din Reșița în prima jumătate a secolului XX – Obiectul lunii ianuarie la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii ianuarie 2025 la Muzeul Banatului Montan este o fotografie de epocă ce ilustrează Cinematograful „Astra” din Reșița, o...

Cinematograful „Astra” din Reșița în prima jumătate a secolului XX – Obiectul lunii ianuarie la Muzeul Banatului Montan
Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Naţional al Banatului
Cultură vineri, 17 ianuarie 2025, 09:01

Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Naţional al Banatului

Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Național al Banatului este o brățară din bronz din secolele X-XI, cu motive zoomorfe stilizate. Descoperită...

Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Naţional al Banatului
„Eminescu – Orizont nemărginit” în dialoguri şi pe simeze
Cultură joi, 16 ianuarie 2025, 13:34

„Eminescu – Orizont nemărginit” în dialoguri şi pe simeze

Evenimentele din ciclul Zilele Culturii Naţionale, în desfăşurare la Reşiţa până luni, 20 ianuarie, includ joi, 16 ianuarie de la ora 16.00...

„Eminescu – Orizont nemărginit” în dialoguri şi pe simeze
 Ziua Culturii Naționale la Caransebeș
Cultură miercuri, 15 ianuarie 2025, 19:15

 Ziua Culturii Naționale la Caransebeș

În parcul din Piața Revoluției a municipiului Caransebeș, în proximitatea bustului poetului național Mihai Eminescu, s-a desfășurat miercuri,...

 Ziua Culturii Naționale la Caransebeș
Cultură miercuri, 15 ianuarie 2025, 18:07

Mihai Eminescu poet naţional şi unul din cei mai mari gazetari ai României

În cartea de vizită a lui Mihai Eminescu stă scris „poet naţional“, însă deloc de neglijat este activitatea jurnalistică a acestuia. Spre...

Mihai Eminescu poet naţional şi unul din cei mai mari gazetari ai României
Cultură miercuri, 15 ianuarie 2025, 15:00

Eminescu comemorat la ansamblul „Luceafărul” din Reşiţa – cel mai nou monument din Banat dedicat poetului naţional

Zece zile a dedicat anul acesta Reşiţa Zilei culturii Naţionale şi implicit celor 175 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Seria...

Eminescu comemorat la ansamblul „Luceafărul” din Reşiţa – cel mai nou monument din Banat dedicat poetului naţional
Cultură marți, 14 ianuarie 2025, 21:15

“Trăiască naţia! Sus cu dânsa!’’ ar trebui să fie salutul românilor de Ziua Culturii Naționale!

“Trăiască naţia! Sus cu dânsa!’’ ar trebui să fie salutul românilor, cel puțin astăzi de Ziua Culturii Naționale, sărbătoare...

“Trăiască naţia! Sus cu dânsa!’’ ar trebui să fie salutul românilor de Ziua Culturii Naționale!
Cultură luni, 13 ianuarie 2025, 19:25

Cel mai nou număr al revistei Banatica a fost lansat la Muzeul Banatului Montan în ajunul Zilei Naţionale a Culturii

La început de an calendaristic şi dedicat Zilei Culturii Naționale, Muzeul Banatului Montan din Reşiţa organizează lansarea volumului...

Cel mai nou număr al revistei Banatica a fost lansat la Muzeul Banatului Montan în ajunul Zilei Naţionale a Culturii