Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO-VIDEO] Olga Tudorache-Regina Mamă a teatrului românesc: 91 de ani de la naștere!

Motto:„Destinul este un privilegiu, dar nu întotdeauna un noroc”

[FOTO-VIDEO] Olga Tudorache-Regina Mamă a teatrului românesc: 91 de ani de la naștere!

Articol editat de Radio Resita, 10 octombrie 2020, 17:17 / actualizat: 11 octombrie 2020, 9:05

Olga Tudorache, Regina Mamă a teatrului românesc“, s-a născut la 11 octombrie 1929,acum 91 de ani,  la Oituz, judeţul Bacău, la un an după Radio România. Din anul 1976 a fost Conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale“, catedra de actorie, iar din anul  1990  profesor. A avut şase promoţii de actori, până la pensionare , anul 1997.Din anul 2000 s-a retras definitiv din învățământ.

De-a lungul bogatei sale cariere artistice s-a impus prin sinceritate, glas și privire, uneori dominând cu o superioritate firească scena și rolul.

Mi-o amintesc și o trăiesc de pe vremea când o ascultam la radio, apoi  dintr-un spectacol  pe care l-am văzut de multe ori, pentru că mă chema, mă înfiora și mă iubea prin personajul ei, încât simt nevoia să îi fac o reverență , astfel încât să mă simt un curtean vremelnic care se apleacă în fața Reginei sale.

Dacă n-ar exista mame, am muri flămânzi de iertare

Am văzut-o pe Olga Tudorache   completând o carieră de excepţie cu rolul din piesa „Regina Mamă”,    De Manlio Santanelli, unde confirmă acea celebră replică a lui Marlene Dietrich – Farmecul nostru e  în capul nostru-, fiindcă după vizionarea acestui spectacol simţi că nu contează nici   gloria, nici banii, numai Talentul…

Spectacolul debutează într-o notă comică, continuând cu descărcarea la cote  maxime de repulsie, teamă, dar mai ales Iubire cenzurată voit de caracterele absolut   speciale ale celor două personaje: mama- Regina, fiul- Alfredo.

Cu un decor simplu, utilizat în totalitate, drama sfârşitului, dar absolut  neîntâmplătoare a Începutului unui dialog uman între mamă şi fiu, condamnă spectatorul   la meditaţie şi-l provoacă cu subtilitate să devină pe rând în propria sa conştiinţă şi acuzat    şi acuzator… într-un fel alături, dar şi împotrivă…

Marius Bodochi, fiul Alfredo al Reginei, mi-a dat senzaţia că de mulţi ani era    copleşit de partenera sa de scenă, nedisimulându-şi nici o clipa exerciţiul de admiraţie, dar conturând cu fineţe rolul său – aparent motivul venirii sale la mama sa cu dorinţa de a  veghea ultimele zile ale mamei, bolnavă de leucemie- dar în realitate intenţia de a se   inspira din această situaţie limită pentru un eventual reportaj ce l-ar putea relansa ca   ziarist şi scriitor.

Între cei doi protagonişti exista un raport ciudat de aparentă animozitate, de agresivitate verbală, un raport iniţial tensionat care treptat se destinde sub povara  amintirilor, pentru ca în final să capete neaşteptate accente tragice.    Reia oare autorul în această piesă simbolul mitologic al mamei ambivalente  dătătoare de viaţă, dar şi de moarte?

Căci dacă mama înseamnă siguranţa adăpostului, al dragostei şi al căldurii, ea  poate deveni totodată şi devoratoare, prin prelungirea exagerată a funcţiei sale de   călăuzire şi ocrotire, va apărea şi riscul sufocării. Isis (Egipt), Kali (India), Artemis din  Efes (Asia Mică) sunt doar câteva exemple de zeiţe ambivalente, ale vieţii şi ale morţii   deopotrivă, din mitologia lumii.

Este o partitură dificilă cu o puternică incurcătură emoţională, bine dozată pentru  care traducătorul,  a găsit echivalente  româneşti de  mare subtilitate.  Un regal, speculând cu profesionalism orice accent sau evidenţa creatoare, călăuzind şi pregătind spectacolul spre un final care te duce, la decenii   de la punerea în scenă a   spectacolului  la versurile lui Grigore Vieru:

Mamă, anunţă-L pe Dumnezeu că am murit!”

Dar ce a fost adevărat şi ce a fost teatru? Retorică întrebare… În acest  microcosmos de graniţe invocate şi negate permanent, mamă şi fiu se studiază, se caută şi    se resping, furându-şi unul celuilalt prezentul, trecutul şi viitorul, într-o insistentă  alternanţă de emoţii ce îşi găsesc în grotesc tonalitatea dominantă.

Cel care va muri la sfârşit va fi fiul. Dar, cum se întâmplă de obicei în cuplurile  legate pe viaţă şi pe moarte, nu va fi posibilă şi nici legitimă distincţia între învingător şi   învins…

Eugen Ionescu spunea despre piesă: Această piesă are toată tragi-comedia  noului teatru. Cunoscătorii, iubitorii de teatru şi cei care încă nu sunt cunoscătorii  luminaţi, dar care vor deveni după ce vor vedea cum se face teatru de calitate, trebuie în mod absolut, dacă sunt în căutarea rarului şi frumosului să meargă să vadă acest   spectacol…

După ani și ani fiorul acestui spectacol este Olga Tudorache, este Regina Mamă, cea care ne-a dat și nu ne-a luat nici un bir pentru faptul că îi suntem contemporani, fiindcă ea va fi cât ideea de teatru va exista pe planetă.

Mulțumesc ,Olga Tudorache, acel mulțumesc al copilului care ți-a cunoscut vocea la teatru radiofonic și apoi s-a minunat cu emoție când a respirat același aer cu dumneata într-o școală de teatru, într-o sală de teatru și într-o țară care trebuie să nu te uite, să te iubească, fiindcă dacă  dacă n-ar exista mame, am muri flămânzi de iertare!… Iar mamele sunt Reginele vieții.

 Olga Tudorache a plecat la cele veşnice pe 18 octombrie 2017!

Este Regina Mamă Îngerilor Cerești!

Regatul său, aici pe pământ a rămas fără Regina Mamă a teatrului românesc!

 

Anca Bica Bălălău

Nota redacției:

Ultima sa creaţie radiofonică este cea din Victoria şi Crocodilul, spectacol realizat în anul 2007, în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani; o farsă comică, în care interpretează rolul unei profesoare de arta actorului, supusă ea însăşi unui examen.

Pe fundalul unor evenimente istorice contemporane, construcţia dramatică este inspirată de întâmplări reale din viaţa celebrei profesoare de teatru. Un text scris de Ion Costin Manoliu, care pune în valoare calităţile artistice ale Olgăi Tudorache, pe care multe generaţii de iubitori de teatru le-au apreciat.

 

Semmeringul bănăţean în album fotografic
Cultură miercuri, 29 ianuarie 2025, 14:56

Semmeringul bănăţean în album fotografic

Centrul cultural Caraşul din comuna Grădinari organizează sâmbătă, 1 februarie lansarea albumului fotografic „Semmeringul bănăţean”,...

Semmeringul bănăţean în album fotografic
Filmul document „Anotimpurile Banatului” a fost lansat la Reşiţa în prezenţa unui numeros public
Cultură miercuri, 29 ianuarie 2025, 12:58

Filmul document „Anotimpurile Banatului” a fost lansat la Reşiţa în prezenţa unui numeros public

Regizorul Sabin Dorohoi a deschis anul cinematografic la Cinema „Dacia” din Reşiţa cu lansarea documentarului „Anotimpurile...

Filmul document „Anotimpurile Banatului” a fost lansat la Reşiţa în prezenţa unui numeros public
30 de ani de la edificarea la Reșița a monumentului deportaților germani în fosta URSS – obiectiv unic în România, marcaţi printr-o expoziţie fotodocumentară
Cultură luni, 27 ianuarie 2025, 16:32

30 de ani de la edificarea la Reșița a monumentului deportaților germani în fosta URSS – obiectiv unic în România, marcaţi printr-o expoziţie fotodocumentară

Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin din Reșița va găzdui marţi, 28 ianuarie, în cadrul evenimentului dedicat celor 80 de ani de la...

30 de ani de la edificarea la Reșița a monumentului deportaților germani în fosta URSS – obiectiv unic în România, marcaţi printr-o expoziţie fotodocumentară
80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS, au fost marcaţi central, în acest sfârşit de săptămână, la Timişoara şi Reşiţa
Cultură sâmbătă, 25 ianuarie 2025, 12:00

80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS, au fost marcaţi central, în acest sfârşit de săptămână, la Timişoara şi Reşiţa

Manifestările comemorative dedicate celor 80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 75 de ani de la...

80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS, au fost marcaţi central, în acest sfârşit de săptămână, la Timişoara şi Reşiţa
Cultură vineri, 24 ianuarie 2025, 06:00

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale...

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură joi, 23 ianuarie 2025, 07:00

În premieră, România participă la Târgul Internațional de Carte de la Cairo

Anul acesta, România participă, în premieră, cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Cairo. Este cel mai mare și mai...

În premieră, România participă la Târgul Internațional de Carte de la Cairo
Cultură miercuri, 22 ianuarie 2025, 21:34

Liubiţa Raichici: Poezia patriotică este cea scrisă cu talent şi dăruire

În săptămâna în care la nivel naţional, vor fi marcate evenimentele dedicate celor 166 de ani de Unirea Principatelor Române, la Reşiţa a...

Liubiţa Raichici: Poezia patriotică este cea scrisă cu talent şi dăruire
Cultură miercuri, 22 ianuarie 2025, 21:00

Constantin Gruescu, la cinci ani de la trecerea în eternitate

Sunt personalități ale locului, care au marcat acest frumos Banat Montan de-a lungul vieții atât de mult, încât rămân înscrise în...

Constantin Gruescu, la cinci ani de la trecerea în eternitate