[FOTO] O seară cu Liubiţa Raichici,membru al Uniunii Scriitorilor din România, la Boema despre lirica eminesciană!

Radio România Reşiţa este radioul oamenilor şi promovează Valoarea.Din acest motiv şi din respect pentru toţi ascultătorii, din țară și din afara granițelor,  cinstim oamenii de valoare, a căror menire este aceea de-a înălţa cultura şi spiritul poporului român.

Articol editat de Radio Resita, 16 iunie 2021, 19:35 / actualizat: 17 iunie 2021, 7:51

În această seară, de la ora 22:10, la emisiunea Boema ne bucurăm de prezenţa unei personalităţi culturale locale şi naţionale, Liubiţa Raichici, poet, traducător, eseist,care scrie în limbile sârbă şi română.Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia.

Invitata noastră face parte din categoria oamenilor cu care te întâlneşti în suflet, cu care te vezi din când în când, dar pe care-i porţi cu tine şi pe care-i simţi cu tine neîncetat.

Este primul român a cărui teză de doctorat se găseşte în Biblioteca Congresului American,  care deţine una dintre cele mai rare cărţi, Biblia lui Gutenberg (the Gutenberg Bible), una din cele 42 rămase în întreaga lume, peste 1 milion de ediții ale ziarelor din toată lumea din ultimele trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, filme, 4,8 milioane de hărți, 2,7 milioane de înregistrări, peste 13,7 milioane de poze și imagini, inclusiv desene arhitecturale și piese de artă, Betts Stradivarius și Cassavetti Stradivarius. Tot aici, au loc concerte de muzică clasică şi excursii pentru toţi doritorii ce vin să se delecteze din astfel de frumuseţi!

A publicat 33 volume de versuri, în limbile sârbă, română şi bilingve, a tradus proză şi poezie din sârbă în română şi viceversă, traduce tematică diversă în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Serbia din fonduri europene, etc. Opera sa literară este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană.

Liubiţa Raichici s-a născut în Moldova-Nouă, Caraş-Severin.A absolvit Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura rusă, limba şi literatura română, în anul 1985. A făcut studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, 2005;Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română” (prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, 2005-2008;Doctor în filologie din anul 2008.

Deţine Meritul cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004;Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije , Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei, acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia şi Uniunea Cultural Educativă a Serbiei, 2007;Crucea ,,Episcop Elie Miron Cristea”, pentru mireni, Episcopia Caransebeşului, Patriarhia Română;Crucea ,,Sfântu Gheorghe”, cat.II, pentru mireni, Episcopia Nikşici, Patriarhia Sârbă, Montenegru.

Din anul 2010 şi până în 2021 a fost director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin.

Din anul 2011 a fost iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”.

Rămâneţi pe https://www.radioresita.ro/ pentru a vă bucura de o întâlnire deosebită cu poetul Liubiţa Raichici  şi versul eminescian.

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Activitate profesională:

– Profesor la Şcoala generală Gârnic (1984- 1985);

– Instructor-metodist la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa (1985-1990);

– Deputat numit din partea Uniunii Democrate a Sârbilor din România în Parlamentul României pentru minoritatea sârbă din judeţul Caraş-Severin (1990-1992);

– Bibliotecar-cercetător la Biblioteca judeţeană ,, Paul Iorgovici” din Reşiţa (1992-1994);

– Redactor la cotidianul ,,Timpul” din Reşiţa (1992-1994);

– Supervizor la ONG ,, Pentru fiecare copil o familie”(1994-1996);

– Din 1996 până în anul 2010 consilier superior la Direcţia pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin;

– Din 2003, consilier superior I, grad I A, domeniul coordonare Programe Culturale pentru minorităţi etnice a judeţului Caraş-Severin;

– Din octombrie 2010 director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin;

– Din 1996 participă ca expert voluntar la implementarea Programelor transfrontaliere regionale şi locale cu finanţare UE, CARDS şi PHARE CBC, în domeniile economic şi de dezvoltare socială, industrie şi agricultură, protecţia mediului, dezvoltarea turismului, dezvoltarea infrastructurii locale, pentru colaborare culturală şi sportivă, activităţi comune de educaţie, colaborări în domeniul dezvoltării tehnologiilor şi inovaţiilor (pentru Fundaţia Activity; Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin; Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin; Camere Regională de Comerţ Pojarevaţ, Serbia etc.);

– Din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI” (care până în prezent a întrunit aproximativ 100 de state şi 350 de poeţi, a se vedea pe http://www.carasseverin.djc.ro/EvenimenteDetalii.aspx?ID=8786

http://www.radio-resita.ro/portile-poeziei-se-deschid-astazi-la-resita-sa-ne-cultivam-apetenta-pentru-lirism-sa-ne-cunoastem-valorile-creatoare

http://www.ziarullumina.ro/articole;1625;1;57857;0;Festivalul-international-Portile-poeziei.html

http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/prima-editie-a-festivalului-international-portile-poeziei–943912800.html http://www.tvrplus.ro//editie-convietuiri-456031

Şi altele;)

PROIECTE TRANSFRONTALIERE:Implementate de:

– Consiliul judeţean Caraş-Severin (MIS ETC COD 512, anul 2011; MIS ETC COD 1345, anul 2016, etc.);

– Muzeul Judeţean de Etnografie şi Folclor Caransebeş (MIS COD ETC 1236, din 2014);

– Spitalul Judeţean Reşiţa (MIS COD ETC 1265, din 2013);

– La toate proiectele Fundaţiei Activity, pentru resurse umane şi dezvoltare durabilp, în calitate de expert şi/sau traducător;

– Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră Timişoară (,,Ziua Cooperării”, în România şi Republica Serbia”);

Şi altele.

ORDINE, PREMII, DISTINCŢII

PREMII LITERARE

Premiul Literar Sârb, acordat de Uniunea Sârbilor din România şi avocatul Dragan Stojković din Belgrad, Timişoara, 1996;

Diploma de merit, acordată de Societatea Cultural Artistică Mihai Eminescu din Coştei, R.F. Iugoslavia, 1997;

Premiul de poezie pentru anul 1997 al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România,1998;

Diploma de excelenţă, acordat de Asociaţia pentru Cultură şi Artă Astra, Coştei, R.F.Iugoslavia, 1998;

Premiul literar al Fundaţiei Octavian Doclin, la capitolul Cultura minorităţilor naţionale, Reşiţa, 1999;

Premiul special pentru poezie a juriului Poesis, Satu Mare, 2000;

Premiul Pana de înger, acordat de Biblioteca judeţenă Paul Iorgovici, Reşiţa, 2000;

Diploma de onoare, acordată de Biblioteca municipală Mihai Halici, Caransebeş, 2000;

Premiul literar pentru anul 2000, acordat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 2001;

Premiul ,,Nichita Stănescu”, acordat în cadrul ,,Serilor de poezie Nichita Stănescu”, Dezeşti, 2009;

Premiul ,,Stojan Stiv Tešić“, acordat de Republica Serbia pentru promovarea literaturii sărbe în spaţiul cultural român, la Belgrad, 2009;

Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2012;

Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2013;

Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2014;

Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2015;

Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2016;

Ordinul Naţional ,,Kapetan Miša Anastasijević”,

statuetă şi distincţie, Republica Serbia, 2017;Şi altele.

DISTINCŢII

Vidovdanska povelja ( Diploma de Sf. Vid), acordată de Uniunea Sârbilor din România pentru contribuţia deosebită în păstrarea culturii sârbe şi a fiinţei naţionale, Timişoara, 1999;

Diploma de recunoştiinţă, acordată de Crucea Roşie a Iugoslaviei, Serbiei şi Voivodinei pentru sprijinul acordat Crucii Roşii ca aceasta să-i ajute pe alţii, la Belgrad, Novi Sad, Pancevo, 1999;

Diploma de merit, acordată de Liga de Prietenie Româno-Sârbă, pentru contribuţii remarcabile la promovarea prieteniei româno-sârbe, Bucureşti, 2000;

Diploma de recunoştiinţă, acordată de Consulatul General al Republicii Federative Iugoslavia pentru contribuţia majoră avută în dezvoltarea relaţiilor sârbo-române şi multiple colaborări cu ţara de baştină, Timişoara, 2000;

Diploma de suflet, pentru consolidarea organizaţiilor de pensionari, acordată de CAR al Pensionarilor Moldova-Nouă, Moldova-Nouă, 2000;

Cetăţean de onoare a comunei Berzasca, pentru merite deosebite în sprijinirea activităţii social-culturale din comuna Berzasca, Berzasca, 2003;

Cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, pentru merita deosebite în creşterea prestigiului şi renumelui Municipiului Reşiţa, 2010;

Diploma de cinstire ,,Ilie Tezviteanul” acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Caransebeşului, 2011;

Cetăţean de onoare a comunei Gârlişte, judeţul Caraş-Severin, 2011;

Diploma de excelenţă, pentru sprijinul nemijlocit în desfăşurarea menifestărilor cultural-artistice, acordată de Asociaţia Platanul Resicabanya, 2016;

APARTENENŢĂ LA ORGANIZAŢII ŞI ORGANISME

membru al Uniunii Scriitorilor din România

membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia

membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Srpska

membru ,,Matica srpska”din Novi Sad, Serbia

membru al Uniunii Sârbilor din România

membru al Societăţii Ziariştilor din România

membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din România

membru fondator al ONG-ului Pentru fiecare copil o familie

membru al Asociaţiei Antifasciştilor din România

membru al Fundaţiei Activity pentru Resurse Umane şi Dezvoltare Durabilă, Reşiţa

EXRTASE DIN REFERINŢE CRITICE

Această poezie te determină s-o iubeşti dar, în acelaşi timp, te şi doare, ne(re)prezintă aşa cum suntem noi sârbii în esenţă, pentru că această este starea noastră interioară, cea din noi, din casele noastre. Viaţa este cea care ne aruncă CU ADEVÂR ÎN FAŢA VÂNTULUI. Convinşi fiind că Liubiţa Raichici este preot în chemarea sa , credem că adevăratele bucurii abia urmează.

dr. fil. Slavomir Gvozdenovici, poet şi critic literar, în revista Knjižene novine, 1987

Colţii timpului nu luminează doar drumul înapoi, spre tradiţie, ci şi pe cel care duce la esenţe, la străvechi mesaje, la stră, stră origini. Acest extraordinar sentiment al limbii îl are, credem noi, şi poeta Liubiţa Raichici care trăieşte şi creează lângă Timişoară, geografic nu prea departe de ţara mama a limbii sârbe, dar printr-un nu prea fericit complex de împrejurări, în mai multe feluri, ruptă de această vena dătătoare de viaţă poetică .

Poet şi critic literar Dragomir Brajkovici,în prefaţa volumului Tišina pred srpsku reć, 1990

Dintre poeţii mai tineri, Liubiţa Raichici are ŞTIINŢA DESPRE ILUZII. Metapoemul îi este la îndemână. De altfel, prin ea poemul în proză îşi află un uriaş şi redutabil moştenitor a lui Saint-John Perse şi a americanilor legendari şi parabolici.Critic literar Doina Uricariu,în Postfaţa antologiei Porumbelul de argilă, 1997

Pe un taler Liubiţa pune puterea divină, iar pe celălalt suferinţa umană. În dorinţa de-a se apropia de adevăr, Liubiţa nu se eschivează, deşi ştie, că drumul acesta trece prin suferinţă conform paradigmei:cine vrea să deţină adevărul trebuie să se sacrifice. Şi BUNUL IISUS ne-a spus adevărul adevărat după ce a fost răstignit, nu-i aşa ?

Scriitor Cedomir Milenovici, în săptămânalul Naša Reč,1998

Şi cu mintea şi cu inima, Liubiţa Raichici introduce în spaţiul personalităţii sale lirice şi a artei sale poetice inconfundabile tot ceea ce iubeşte dar şi spre ce tinde, convinsă că şi ultimul vers( oricât de dureros va fi asta), va fi în sârbeşte.Poeta Liubinca Perinaţ Stancov, în săptămânalul Naša Reč,2000.