Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam,Herman Hesse: 59 de ani de Veşnicie!

Motto: „Lacrimile vin din topirea gheţurilor sufleteşti. Celor care plâng, îngerii le sunt aproape…” Herman Hesse

[FOTO] In memoriam,Herman Hesse: 59 de ani de Veşnicie!

Articol editat de Radio Resita, 9 august 2021, 16:50 / actualizat: 10 august 2021, 7:58

„Arta nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har, luminată din interior. A revela prezenţa lui Dumnezeu îndărătul oricărui obiect, aceasta este funcţia artei. Fără cuvinte, fără scriere şi fără cărţi, nu ar exista istorie, nu ar putea exista niciun concept de umanitate”, spunea Hermann Hesse, născut pe 2 iulie 1877, în Regatul Württemberg, Imperiul German.

Părinții săi s-au cunoscut în India. Tatăl său, Johannes Hesse, era originar din Estonia (născut acolo în 1847, ca fiu al unui medic). Copilăria și tinerețea lui Hesse au fost caracterizate prin precocitate, entuziasm și rebeliune. Tatăl său a fost Johannes Hesse, născut în Paide, Estonia, în 1847; și mama sa a fost Marie Gundert, născută în Basel, Elveția, în 1842.

Din această căsătorie s-au născut șase copii, dintre care doi au murit la o vârstă fragedă. Din 1873, familia Hesse a deținut un editorial dedicat textelor religioase și care a servit drept suport pentru misiunile evanghelice ale acelor timpuri.

Este unul dintre autorii faimoşi prin complexitate, dificili prin sinceritate şi necesari prin modul abordării spiritului uman întotdeauna de mare actualitate.

Herman Hesse a văzut lumina zilei în micul orăşel Calw, azi Baden-Württemberg, în sudul Germaniei, în familia unor misionari protestanți.

 Copilăria și tinerețea lui Hesse au fost caracterizate prin precocitate, entuziasm și rebeliune. Până prin anul 1893 viața lui  a fost un șir de transferuri de la o școală la alta, datorate „comportamentului rău” și caracterului ireductibil. Părinții săi au perceput că nu au un copil obișnuit încă din anul 1881. Fiindcă nu mai făceau fața precocității și energiei lui, părinții s-au gândit chiar să îl instituționalizeze sau să îl trimită de acasă.

„Fără mamă nu se poate iubi. Fără mamă nu se poate muri”

La începutul Primului Război Mondial a plecat în Elveția, unde a primit cetățenia elvețiană în anul 1923. Soția sa a fost Maria Bernoulli, descendentă a celebrei familii Bernoulli, fiind stră-strănepoata lui Johann II Bernoulli, matematician, fizician și jurist elvețian şi fost profesor de elocință la Universitatea din Basel, apoi i-a succedat tatălui său la catedra de matematică. Familia Bernoulli derivă dintr-o familie olandeză refugiată la Basel, ca urmare a evenimentelor politice ale epocii. Numără printre descendenții săi direcți peste 120 de matematicieni, dintre care cel puțin opt au fost celebri prin dezvoltarea și răspândirea calculului diferențial și integral.

Singurătatea spirituală a artistului și izolarea de lumea modernă sunt teme frecvente în operele lui Hesse.

„Voi fi un poet sau nimic”,mărturisea Hesse!

Aşadar, scriitorul german, faimos pentru romanele sale „Lupul de stepă”, unul dintre cele mai cunoscute și mai complexe romane ale sale, ce descrie natura duală a umanității, „Jocul cu mărgele de sticlă”, pentru care a primit în anul 1946 Premiul Nobel pentru Literatură, „Siddhartha” şi „Narcis și Gură de aur”, a cultivat generaţii întregi prin profunzimea scrierilor sale, fiind demn de avangardista familie din care făcea parte soţia sa.

„Înţelepciunea nu poate fi împărtăşită. Înţelepciunea pe care un om înţelept încearcă să o împărtăşească, sună mereu ca o nebunie pentru altcineva… Cunoaşterea poate fi comunicată, dar nu şi înţelepciunea. Se poate găsi, trăi, se pot face minuni prin ea, dar nimeni nu o poate comunica şi nu poate învăţa pe altcineva”, mărturisea profundul scriitor.

Finețea și calitatea lirică a prozei lui se regăsesc și în versurile pline de melancolie din Gedichte -Poeme, 1922 și Trost der Nacht în anul 1929.

Eseurile sale sunt adunate în Betrachtungen, 1928 și „Krieg und Frieden -Dacă războiul va continua”, în anul  1946.

„O casă fără cărţi este săracă chiar dacă podelele ei sunt acoperite de covoare frumoase, iar pereţii sunt acoperiţi de tapete şi tablouri scumpe, spunea Hesse care  a editat publicațiile März între anii 1907-1912 și Vivos voco , în perioada 1919-1923.

„Contrariul oricărui adevăr este la fel de adevărat! Am învăţat de la râul care curge că toate revin… Şi un ceas oprit arată ora exactă. De două ori pe zi. Iubim ce ne seamănă, înţelegem ce e scris pe nisip… Despre nimeni altcineva din lume nu ştiu atât de puţin cât ştiu despre mine”, spunea cel care a marcat literatura universală şi a părăsit această lume pe 9 august 1962, în Montagnola, Elveţia.

Este o datorie de onoare morală şi spirituală de a păstra rostul scrierilor marilor oameni de cultură în memoria zilei de azi. Altfel, credinţa zilei de mâine ar fi cu siguranţă îndoliată de ignoranţa căreia cel ce uită îi va deveni victimă.

Epilog: „Fără mamă nu se poate iubi. Fără mamă nu se poate muri”. Hermann Hesse

Anca Bica Bălălău

Sursa: wikipedia

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Cultură miercuri, 13 noiembrie 2024, 18:16

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe

La 13 noiembrie 2024 este aniversată Ziua limbii maghiare, fiind instituită prin Legea 279/ 2015. Iniţiativa privind propunerea legislativă...

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest
Cultură miercuri, 30 octombrie 2024, 16:29

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic

Teatrul de Vest Reșița anunță lansarea (2 noiembrie 2024) revistei de artele spectacolului și a ecosistemului neomediatic VESTUL DRAMATIC...

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024