[FOTO] In memoriam: Ștefan Bănică senior!
În cartea de identitate a spiritului românesc au semnat cu harul și devotamentul lor în slujirea limbii române, mari oameni de cultură care au înobilat poporul român, fiindu-i alături în vremuri grele, la bucurie sau în singurătate, totdeauna ca o flăcără ce-a luminat drumul în istorie.
Astăzi despre cel ce-a venit pe lume cu 88 de ani în urmă şi ne-a părăsit acum 26 de ani, pe 26 mai 1995, Ştefan Bănică senior.
Pe harta destinului cultural al teatrului și divertismentului românesc a rămas un suflet ce s-a întrupat sub numele pământean de Stefan Constantin Bănică, pe 11 noiembrie 1933, în familia lăutarului Drăgan Constandache Bănică din Călărași.
După ce familia sa a luat calea Bucureștiului adolescentul Ștefan și-a făcut debutul artistic în corul de copii de la radio și a jucat în spectacole de teatru pentru școlari.
Cariera sa a fost consolidată după ce a absolvit Institutul de Teatru din capitală în anul 1955, la clasa profesorului Alexandru Finți.
Pe numele său de scenă, Ștefan Bănică a apărut pe afișele Teatrului CFR – Giulești în piese ca Băiat bun dar cu lipsuri de Nicuta Tănase, în celebrul Escu sau Titanic Vals de Tudor Mușatescu. La Teatrul Regional București l-a interpretat pe Mitică Popescu, din piesa cu același nume a lui Camil Petrescu, sau pe scena Teatrului Bulandra în rolul lui Iordache din D-ale carnavalului și în celebrul său rol Pristanda din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, în Arsenic și dantelă veche de J. Kasserling, a fost Mișu Fetecan din Nota zero la purtare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava. Dacă în adolescență a debutat în corul de copii radio, Ștefan Bănică a ajuns în casele românilor și prin piesele de la Teatrul Național Radiofonic,din care amintim: Anecdotă provincială, Bărbierul din Sevilla, Districtul celălalt, Furtuna, Mincinosul, Mitică Râmătorian, Poveste de carnaval, Visul unei nopți de iarnă, etc.
Articol editat de Radio Resita, 25 mai 2021, 17:38 / actualizat: 25 mai 2021, 20:55
Astăzi despre cel ce-a venit pe lume cu 88 de ani în urmă şi ne-a părăsit acum 26 de ani, pe 26 mai 1995, Ştefan Bănică senior.
Pe harta destinului cultural al teatrului și divertismentului românesc a rămas un suflet ce s-a întrupat sub numele pământean de Stefan Constantin Bănică, pe 11 noiembrie 1933, în familia lăutarului Drăgan Constandache Bănică din Călărași.
După ce familia sa a luat calea Bucureștiului adolescentul Ștefan și-a făcut debutul artistic în corul de copii de la radio și a jucat în spectacole de teatru pentru școlari.
Cariera sa a fost consolidată după ce a absolvit Institutul de Teatru din capitală în anul 1955, la clasa profesorului Alexandru Finți.
Pe numele său de scenă, Ștefan Bănică a apărut pe afișele Teatrului CFR – Giulești în piese ca Băiat bun dar cu lipsuri de Nicuta Tănase, în celebrul Escu sau Titanic Vals de Tudor Mușatescu. La Teatrul Regional București l-a interpretat pe Mitică Popescu, din piesa cu același nume a lui Camil Petrescu, sau pe scena Teatrului Bulandra în rolul lui Iordache din D-ale carnavalului și în celebrul său rol Pristanda din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, în Arsenic și dantelă veche de J. Kasserling, a fost Mișu Fetecan din Nota zero la purtare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava. Dacă în adolescență a debutat în corul de copii radio, Ștefan Bănică a ajuns în casele românilor și prin piesele de la Teatrul Național Radiofonic,din care amintim: Anecdotă provincială, Bărbierul din Sevilla, Districtul celălalt, Furtuna, Mincinosul, Mitică Râmătorian, Poveste de carnaval, Visul unei nopți de iarnă, etc.
S-a remarcat împreună cu regretata Stela în nemuritoarele spectacole de revistă și divertisment, unde au realizat memorabile duete împreună fie la Grădina Boema în Duete … cu vedete, au jucat în Punctuație cu … bucluc.
Vocea lui Ștefan Bănică senior a personalizat melodii de neuitat ca Gioconda se mărită, Îmi acordați un dans, Cum am ajuns să te iubesc, Hei, coșar, coșar, Asta seară mă fac praf, Of, inimioara, Cântecul baiatului, Cine umblă prin vecini, Ce-aveți fetelor cu mine, Ce te uiți așa la mine, ce au fost fredonate de multe generații de români.
Astăzi, pe căsuţa modestă din târgul de pe malul Borcei din Călăraşi, o placă din marmură, montată de autorităţi, pe peretele casei de pe strada Pompierilor aminteşte despre marele artist român, dar nimeni din familia actorului nu mai trăieşte în oraş, iar locuinţa a fost vândută de mai multe ori, după ce familia Bănică s-a mutat la Bucureşti.
Totuși, în semn de cinstire, călărăşenii i-au ridicat și un frumos bust în oraş, alături de placa comemorativă, al căror ceremonial de dezvelire a avut loc în prezenţa fiului său, lui Ştefan Bănică junior.
De asemenea, anual, la Călăraşi se desfăşoară Festivalul teatrelor de amatori „Ştefan Bănică”. O stradă din cartierul Livada din oraş poartă numele marelui actor.
Dacă în „Cel mai iubit dintre pământeni”, seniorul Bănică a făcut un rol memorabil alături de tizul său Ștefan Iordache, ni-l reamintim cu emoție și alături de Amza Pellea în „Nea Mărin miliardar”, sau din „Brigada Diverse intră în acțiune” ori „Brigada Diverse în alertă”, alături de alți mari colegi de platou, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Toma Caragiu și mulți alții, alături de care, din păcate astăzi joacă pentru Îngeri.
Ștefan Bănică pe 26 mai 1995, a fost distribuit în rolul Veșniciei, la vârsta de doar 62 de ani.
Povestea e dusă mai departe de fiul său, Ștefan Bănică junior, dar şi de nepotul său, Radu Ştefan.
A fost un artist complex, atât pe scena teatrului cât și în muzică…
Ștefan Bănică senior a fost și a rămas un nume de referință în cultura românească, care a reușit să descrețească frunțile a milioane de români în vremuri cenușii, a fost și a rămas un model pentru tinerii artiști care vor să îi continue povestea și să lase urme de neșters pe harta destinului cultural al teatrului și divertismentului românesc.
De Ziua Mondială a Teatrului, 27 martie 2016, Ștefan Bănică senior a primit postum o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului (Cocor) și Placheta Orașului București, în semn de recunoaștere și prețuire pentru întreaga sa activitate în domeniul teatrului și filmului.
Anca Bica Bălălău