Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam, Mihail Pascaly: primul Hamlet al scenei românești!

A făcut turnee în principalele orașe din țară, precum și în Transilvania și Banat, între anii 1868 și 1871, unde a fost primit în mod triumfal și unde a contribuit la stimularea mișcării locale a diletanților români.

În anul 1868, în zilele de 1 și 2 septembrie, cel mai vechi teatru din România- cel din Oravița, a găzduit trupa lui Mihail Pascaly, din care făcea parte și Mihai Eminescu ca sufleur, trupă ce a prezentat două spectacole în limba română, la acele timpuri acest eveniment venind în susținerea și promovarea culturii românești într-o zonă aflată sub ocupație în care rostirea în limba română era un act de curaj.

Astăzi , teatrul orăvițean poartă numele Luceafărului limbi și literaturii române, Mihai Eminescu.

Pe plan personal, Mihail Pascaly a avut un destin tragic. În anul 1873, soția sa, actrița Matilda Pascaly, a murit într-un trist accident pe scenă din cauza manevrării greșite a cablurilor ce o țineau în zbor. Juca rolul îngerului din Don Juan de Marana.

Articol editat de Radio Resita, 30 septembrie 2020, 14:21

A fost unul dintre pionierii artei dramatice românești cu o contribuție absolut fabuloasă la promovarea sa în limba română, din calitatea  de actor, regizor, director de teatru, profesor, traducător, autor dramatic și publicist, rămânând unul dintre cei mai importanți animatori ai vieții teatrale din România. Activitatea lui a fost legată de mișcarea pentru afirmarea și dezvoltarea artei și culturii naționale românești.

Prin călătoriile sale în străinătate a ținut legătura cu realizările din arta scenică a timpului. A fost director al Teatrului Național până în 1877.

A efectuat numeroase turnee prin România și Austro-Ungaria, în care a propagat mesajul artei autentice, dar a făcut eforturi și pentru a introduce teatrul românesc în circuitul culturii mondiale.
Pascaly a luat atitudine publică, fiind un puternic critic împotriva nepăsării oficiale față de cultura artistică și față de comercializarea teatrului din perioada sa.

Mihail Pascaly a introdus în repertoriul scenei românești marea literatură dramatică universală, reprezentată de Shakespeare, Dumas, Vigny, etc. O dată cu aceasta el a deschis și drumul melodramei. Susținând dramaturgia originală, a introdus în repertoriul său mai ales piesele istorice. Deși Pascaly a dovedit talent și pentru comedie-„Revizorul”, după Gogol, stilul său de joc s-a adaptat în special dramei romantice. Pascaly însoțea forța de expresie în rostirea textului cu gestul generos; înflăcărarea sa scenică supradimensiona personajele interpretate. Sinceritatea pasionată, patetismul jocului său transmiteau spectatorului o adâncă emoție. A jucat în piese precum: „Idiotul”, „Hamlet”, „Ștrengarul de Paris”, „Sărmanul Jack” sau comediile lui Victorien Sardou, o parte pe care care el însuși le-a tradus.

Legătura cu Banatul de Munte:

A făcut turnee în principalele orașe din țară, precum și în Transilvania și Banat, între anii 1868 și 1871, unde a fost primit în mod triumfal și unde a contribuit la stimularea mișcării locale a diletanților români.

În anul 1868, în zilele de 1 și 2 septembrie, cel mai vechi teatru din România- cel din Oravița, a găzduit trupa lui Mihail Pascaly, din care făcea parte și Mihai Eminescu ca sufleur, trupă ce a prezentat două spectacole în limba română, la acele timpuri acest eveniment venind în susținerea și promovarea culturii românești într-o zonă aflată sub ocupație în care rostirea în limba română era un act de curaj.

Astăzi , teatrul orăvițean poartă numele Luceafărului limbi și literaturii române, Mihai Eminescu.

Pe plan personal, Mihail Pascaly a avut un destin tragic. În anul 1873, soția sa, actrița Matilda Pascaly, a murit într-un trist accident pe scenă din cauza manevrării greșite a cablurilor ce o țineau în zbor. Juca rolul îngerului din Don Juan de Marana.

Contribuția principală a lui Mihail Pascaly la dezvoltarea culturii române se situează între limitele activității sale de actor și regizor și în eforturile de a organiza și îndruma viata teatrală românească. În 1869 publica o Schiță de proiect al unei reorganizări pentru un Teatru Mare al României, deși în această ultima direcție conflictul aproape permanent cu M. Millo, pe care îl aprecia, totuși, ca actor, a fost mai curând contraproductivă.

 Contribuția acestui pionier al culturii românești, Mihail Pascaly, rămâne în patrimoniul spiritual al poporului român, fiind unul dintre cei ce-au ținut peste veacuri flacăra cuvântului românesc aprinsă.

Anca Bica Bălălău

Etichete:
Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest
Cultură miercuri, 30 octombrie 2024, 16:29

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic

Teatrul de Vest Reșița anunță lansarea (2 noiembrie 2024) revistei de artele spectacolului și a ecosistemului neomediatic VESTUL DRAMATIC...

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:00

Concert de muzică sacră la Reșița

La biserica romano-catolică Maria Zăpezii din Reșița va avea loc duminică, 27 octombrie de la ora 18.30 un concert de muzică sacră cu...

Concert de muzică sacră la Reșița