Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Ilinca Tomoroveanu a îmbrăcat hainele ultimului rol: cel al veşniciei

Astăzi , 2 mai, a căzut încă o dată cortina peste destinul uni mare artist român, actriţa Ilinca Tomoroveanu a îmbrăcat hainele ultimului rol, cel al veşniciei.

Articol editat de Radio Resita, 2 mai 2019, 21:11 / actualizat: 3 mai 2019, 22:20

Născută la 21 august 1941 în Bucureşti, artista a fost absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, promoţia 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, şi a avut roluri memorabile în teatru, film şi televiziune.

Distinsă și rafinată, regretata actriță mărturisea cu simplitate:

„La teatru am mers de copil, dar nu m-am gândit niciodată să devin actriță. Primele poezii pe care le-am învățat au fost cele pentru examenul de admitere. Aș spune că teatrul m-a ales pe mine, nu eu pe el. În viață am avut noroc. Și de profesori, și de colegi, și de roluri. Sigur, rolul care m-a lansat în teatru a fost cel de pe scena Teatrului Național, Moartea unui artist de Horia Lovinescu, în regia lui Horia Popescu, într-o distribuție de zile mari: Elvira Godeanu, Tantzi Cocea, Eugenia Popovici, Florin Piersic, Toma Dimitriu, Matei Gheorghiu. După acest debut, a urmat multe alte roluri. Din ce în ce mai frumoase. Din ce în ce mai complicate”.

A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004) şi a fost numită Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor (2012). Ilinca Tomoroveanu a fost nepoata poetului Octavian Goga. A fost căsătorită, din 1977, cu actorul Traian Stănescu, cu care a avut un fiu, Mihai Stănescu.

A devenit membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte și din senatul UNITER.

Din 1999 a devenit președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.

Din anul 2005 a îndeplinit și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.

În anul  2010 a interpretat ultimul rol, în spectacolul „Avalanșa”, regiza Radu Afrim.

Dumnezeu să o odihnească! Condoleanțe familiei!

Roluri la TNB

Bătrâna – „Avalanşa” de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim, 2010 Irena Romescu – „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007 Maşa – „Maşinăria Cehov” de Matei Vişniec, regia Cristian Ioan, 2003 Salomia – „Crimă pentru pământ” după Dinu Săraru, regia şi dramatizarea Grigore Gonţa, 2002 Ana Dmitrievna Karenina – „Cadavrul viu” de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag, 2001 Doamna Alving – „Strigoii” de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat, 1998 Uma – „Ghetou” de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză, 1993 Clitemnestra – „Trilogia antică” după Euripide şi Sofocle, regia Andrei Şerban, 1990 Mara de Cylli, Tomlmay – „Moştenirea” de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu şi Horea Popescu, 1989 Gizi – „Papa Dolar” de Andor Gabor, regia Mihai Berechet, 1984 Maria Sineşti – „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Sanda Manu, 1986 Nataşa Golubeva – „Între patru ochi” de Alexandr Ghelman, regia Dan Necşulea, 1983 Florence – „Cavoul de familie” de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu, 1980 Naştenka – „Însemnările unui necunoscut” după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar, 1979 Berta – „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu, 1978 Roxana – „Cyrano de Bergerac” de Edmond Rostand, regia N.Al. Toscani, 1977 Lucille Desmoulins – „Danton” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974 Celesta Finley – „Dulcea pasăre a tinereţii” de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet, 1972 Ina – „Iadul şi pasărea” de Ion Omescu, regia Alexandru Finţi, 1972 Viorella Vidrighin – „Un fluture pe lampă” de Paul Everac, regia Horea Popescu, 1972 Silvia Domnişor – „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu, regia Sanda Manu, 1971 Iulia – „Al patrulea anotimp” de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet, 1969 Kathie – „Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan, 1968 Oana – „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, 1967 Nuntaşa – „Nuntă însângerată” de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu, 1966 Dona Ana – „Castiliana” de Lope de Vega, regia Horea Popescu, 1966 Crina – „Patima roşie” de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea, 1965 Anca – „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965 Ruja – „Doamna lui Ieremia” de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim, 1965 Rosette – „Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964 Cristina – „Moartea unui artist” de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu, 1964 – Debut Roluri în film „De-aş fi Peter Pan”, regia Gheorghe Naghi, 1991 „Dincolo de orizont”, regia Ştefan Traian Roman, 1978 „Pentru că se iubesc”, regia Mihai Iacob, 1971 „Războiul Domniţelor”, regia Virgil Calotescu, 1969 „Frumoasele vacanţe”, regia Karoly Makk, 1967 „Castelanii”, regia Gheorghe Turcu, 1966 „Runda 6″, regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965 „La porţile pământului”, regia Geo Saizescu, 1965 „Dragoste lungă de-o seară”, regia Horea Popescu, 1963 „Mândrie”, regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)

Televiziune

 Tiţa – „Bălcescu” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu Gena – „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, regia Horea Popescu Vanda – „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Matei Alexandru Dona Sol – „Hernani” de Victor Hugo, regia Cornel Popa Smaranda – „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necşulea

Etichete:
La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Cultură miercuri, 13 noiembrie 2024, 18:16

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe

La 13 noiembrie 2024 este aniversată Ziua limbii maghiare, fiind instituită prin Legea 279/ 2015. Iniţiativa privind propunerea legislativă...

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest
Cultură miercuri, 30 octombrie 2024, 16:29

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic

Teatrul de Vest Reșița anunță lansarea (2 noiembrie 2024) revistei de artele spectacolului și a ecosistemului neomediatic VESTUL DRAMATIC...

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024