[FOTO] Dan Puican, personalitate marcantă a Societăţii Române de Radiodifuziune, a plecat în Veşnicie!
„Anunţăm cu durere încetarea din viaţă a maestrului DAN PUICAN, personalitate marcantă a Societăţii Române de Radiodifuziune, regizor cu o carieră artistică prodigioasă, încununată de numeroase premii şi distincţii.
Articol editat de Radio Resita, 14 august 2021, 18:57 / actualizat: 14 august 2021, 23:18
„Radioul este viața mea și-i datorez totul, precum și actorilor cu care am colaborat, deoarece numai datorită lor am putut realiza spectacole care vor rămâne în Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române”, mărturisea maestrul, în „Teatrul Național Radiofonic – volumul al II-lea (1973 – 1993)”.
Născut la 6 martie 1933, absolvent al Institutului de Teatru „I.L. Caragiale” din Bucureşti, în faimoasa Promoție de Aur din 1956, ce-i cuprindea pe Gheorghe Cozorici, George Constantin, Silvia Popovici, Sanda Toma, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Amza Pellea ș.a., angajat, din 1963, al Societăţii Române de Radiodifuziune, regizorul Dan Puican a pus în undă peste 1000 de spectacole radiofonice, cu mari nume ale scenei româneşti din ultimele decenii.
Trei dintre producţiile regizate de Dan Puican au primit Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic: „Patima roşie” de Mihail Sorbul în 1994, „Circul a plecat, leii au rămas” de Andrzej Mularczyk în 1998, şi, în 1999, „Caviar, vodcă şi bye-bye” de George Astaloş, creaţie ce a cunoscut o traiectorie artistică aparte, jucându-se, ca spectacol-lectură, la Paris, New-York, Bonn, Tel Aviv, Bruxelles, Viena, Copenhaga, Stockholm, Berlin, Műnchen, Londra, Madrid, Roma, Sidney şi în multe alte oraşe importante din întreaga lume.
În 2013, Annie Muscă i-a dedicat volumul „Dan Puican – Radioul este viaţa mea”, apărut la Editura Adevărul Holding.
Personalitatea maestrului Dan Puican va rămâne mereu înscrisă în istoria culturală a Radioului românesc, pentru o activitate prodigioasă, pentru creațiile sale sonore excepționale, pentru felul în care a știut să lucreze cu actorii, utilizându-le inspirat talentul şi capacitățile de exprimare artistică.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, ne informează colegii de la Teatrul Naţional Radiofonic.
Sincere condoleanţe!
Dan Puican a activat ca actor şi regizor la Radiodifuziunea Română, fiind cunoscut pentru activitatea sa în domeniul teatrului radiofonic, unde a regizat peste 1.000 de piese de teatru.
Marea sa iubire a fost regretata Stela Popescu, au fost căsătoriţi timp de 8 ani, până în 1969, când actriţa s-a îndrăgostit de textierul Mihai „Puiu“ Maximilian. Artista şi-a părăsit soţul pentru a-şi trăi marea dragostea vreme de 30 de ani, până la moartea lui Puiu Maximilian din 1998, după o teribilă luptă cu o boală nemiloasă.
„Stela a fost iubirea mea din tinereţe. Am rămas în relaţii bune. Am colindat pe 5 continente împreună, am fost în 35 de ţări, iar soţia mea s-a împrietenit cu ea. Venea la noi la masă. Soţia îi făcea zacuscă şi alte bunătăţi de casă”, spunea regizorul , adăugând: Când m-am despărţit de Stela mi-am jurat că nu mă voi mai căsători cu altă actriţă, pentru că nu va mai exista alta la fel de bună ca ea. M-am căsătorit cu actuala soţie, cu care am un băiat şi e destul de bine. Mi-a zis că e mai bine să ne despărţim şi aşa a fost, spunea regizorul într-un interviu, în 2017, la plecarea Stelei Popescu.
Dan Puican face parte din elita celor care ne-au crescut cu Teatru Radiofonic, unul dintre profesioniştii care şi-au făcut un mod de viaţă din radio
„Dragostea mea s-a menit a fi Teatrul Radiofonic, pentru că propune printre altele cel mai spectaculos pariu pe care îl poate imagina vreo îndeletnicire artistică dintre cele care populează visele realizatorilor teatrului radiofonic: să vezi, auzind! Radioul este locul unde mi-am trăit… o altă viaţă a vieţii mele,”spunea Maestrul Albulescu, iar de acum în Cer, cu siguranţă că Îngerii se joacă printre sufletele acestor Mari Artişti…
Un motiv în plus să ne reamintim că Frumosul salvează lumea şi ar trebui să îi iubim şi să îi respectăm şi aici pe pământ pe Artişti!
„Bunilor, dumneavoastră,intraţi în biserica teatrului cu speranţa curată,lepădaţi, de la rădăcina florilor aşteptării, cuţitele de gheaţă care spintecă miresmele încă nevisate de somnul grădinii. Intraţi în sala de teatru lăsând la garderobă spinii,intraţi în piesa noastră. Iubiţi-vă CABOTINII”
Anca Bica Bălălău
Sursa: Teatrul Naţional Radiofonic.