Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Istoricul Dinu C. Giurescu a trecut în Veșnicie!

Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la București. A urmat cursurile Colegiului ”Sf. Sava”, apoi cursurile Facultății de Istorie din București, luându-și licența în anul 1955 și apoi doctoratul în istorie, la aceeași facultate, în anul 1968.

Articol editat de Radio Resita, 24 aprilie 2018, 20:10 / actualizat: 24 aprilie 2018, 21:49

Este fiul ilustrului Constantin C. Giurescu docent în istoria românilor.

A fost muzeograf la Muzeul de Artă din București, secția ”Artă veche românească” (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomației la Oficiul de Studii și Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicționarului ”Membrii Academiei Române” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).

În perioada 1968 — 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, titular al cursului de istoria civilizației europene, apoi, între 1988 — 1990, profesor invitat (”visiting professor”) în SUA, la William Paterson College, Wayne, New Jersey și la Texas A&M University, College Station, Texas, iar în perioada 1990 — 2011 este profesor, apoi profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universității din București.

Activitatea sa științifică, reunită în numeroase studii și lucrări, cuprinde o arie bogată și diversă: arta românească a secolelor XIV-XVIII („Contribuții la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi” (1960); „Arta metalelor prețioase în Țara Românească în secolele XIV-XVI” (1962) ș.a.); studiul civilizației române în sec. XIV-XVIII („Țara Românească în secolele XIV-XV” (1973), lucrare distinsă cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc și relații economice („Relațiile economice ale Țării Românești cu țările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu” (1964); „Relațiile economice ale Țării Românești cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI” (1965); istoria diplomației românești (”N. Titulescu, Documente diplomatice” (1967) și ”M. Kogălniceanu, Documente diplomatice” (1972), în colaborare) ș.a.

A întocmit totodată sinteze de istorie națională („Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi” 1971, în colaborare); „Istoria românilor” (1974-1975, în colaborare); „Istoria ilustrată a românilor” (1981-1982) ), precum și monografii, precum „Ion Vodă cel Viteaz” (1974). O serie de lucrări ale sale sunt consacrate problemelor de istorie contemporană: ”Guvernarea Nicolae Rădescu” (1996), ”România în al doilea război mondial” (1999), ”Imposibila încercare. Greva regală 1945” (1999), ”Cade Cortina de fier: România 1947” (2002) etc.

Academicianul Dinu C. Giurescu este coordonatorul volumului „Istoria României în date” apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum și al volumului „România și comunismul: o istorie ilustrată” , lansat la 10 iunie 2010 la Salonul Internațional de Carte Bookfest.

La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte „Gaudeamus”, volumul „O istorie ilustrată a diplomației românești (1862-1947)”, ediția în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu și Laurențiu Constantiniu.

A militat împotriva demolării unor importante monumente istorice și de artă, cărora le-a consacrat lucrarea „The Razing of Romania’s Past” (1989), după cum se amintește în Dicționarul ”Membrii Academiei Române”.

La 13 noiembrie 1990 devine membru corespondent, apoi, din 21 decembrie 2001, membru titular al Academiei Române. Este Președintele de Onoare al Asociației Tradiția Militară (ATM), reprezentantă a României în Uniunea Europeană a Asociațiilor Istorico-Militare. În perioada 2001-2005 a fost director al Muzeului Țăranului Român.

Istoricul Dinu C. Giurescu a candidat la alegerile din 9 decembrie 2012. A fost ales deputat. Membru al Grupului parlamentar Liberal Conservator, a fost decanul de vârstă al Camerei Deputaților în acea legislatură.A demisionat din funcția de deputat, începând cu data 12 mai 2014, și s-a retras din politică, decizie luată după ce a fost ales vicepreședinte al Academiei Române, la 24 aprilie 2014, informează Agerpres.

La 24 aprilie 2014, academicienii Dinu Giurescu, Alexandru Surdu, Cristian Hera și Bogdan Simionescu au fost aleși vicepreședinți ai Academiei Române pentru următorii patru ani, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei Române. După ce a fost operat cu succes pe cord deschis, la începutul lunii august 2014, nu a mai deținut funcția de vicepreședinte al Academiei Române.

Istoricul Dinu C. Giurescu are peste 30 de volume de autor și volume în colaborare și semnează zeci de prefețe sau postfețe, îngrijiri de ediții, articole, fiind, de asemenea, autorul (în colaborare) a două manuale didactice. Participă, de-a lungul timpului, la numeroase conferințe, expuneri, mese rotunde, reuniuni științifice din țară și străinătate, emisiuni la televiziune și la radio. În 2013 și-a donat întregul fond de carte, constituit din mii de volume, Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman” din Craiova.

La 11 mai 2011 i-a fost conferită de către Regele Mihai I distincția „Nihil sine Deo”.

Fundația „Societatea civilă” i-a acordat în 2010 „Premiul de excelență Opera Omnia”, iar în cadrul Galei Premiilor Flacăra din 5 decembrie 2011 i-a fost decernat un premiu la secțiunea ”Știință”.

La 3 decembrie 2014, la Gala Premiilor Brâncoveanu, decernate de Fundația Alexandrion, istoricului Dinu C. Giurescu i-a fost decernat un premiu, la secțiunea ”Cariere”, pentru întreaga activitate, iar la 15 martie 2016 a fost desemnat membru de onoare al Fundației Europene Titulescu, la aniversarea a 25 de ani de la constituirea acesteia.

Academia Română este în doliu. Un nume dedicat gloriei academice rămâne de astăzi în memoria celor ce l-au admirat și cunoscut, Dinu C. Giurescu.

Dumnezeu să-l odihnească ! Condolenațe familiei !

A.B.B.

SURSA-WIKIPEDIA

Etichete:
Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024
Concert de muzică sacră la Reșița
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:00

Concert de muzică sacră la Reșița

La biserica romano-catolică Maria Zăpezii din Reșița va avea loc duminică, 27 octombrie de la ora 18.30 un concert de muzică sacră cu...

Concert de muzică sacră la Reșița
TNTm pune în vânzare biletele la spectacolul THE INFAMOUS RAMIREZ HOFFMAN, cu John Malkovich
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 12:09

TNTm pune în vânzare biletele la spectacolul THE INFAMOUS RAMIREZ HOFFMAN, cu John Malkovich

Teatrul Național din Timișoara anunță că începând de sâmbătă, 12 octombrie 2024, ora 11, vor putea fi achiziționate bilete pentru cele...

TNTm pune în vânzare biletele la spectacolul THE INFAMOUS RAMIREZ HOFFMAN, cu John Malkovich
Două decenii de la edificarea Bisericii Parohiei romano-catolice Reşiţa II au fost marcaţi solemn în capitala Banatului de Munte
Cultură sâmbătă, 26 octombrie 2024, 15:00

Două decenii de la edificarea Bisericii Parohiei romano-catolice Reşiţa II au fost marcaţi solemn în capitala Banatului de Munte

20 de ani de la edificarea Bisericii Parohiei romano-catolice Reşiţa 2 au fost marcaţi solemn sâmbătă, 26 septembrie. Două decenii de la...

Două decenii de la edificarea Bisericii Parohiei romano-catolice Reşiţa II au fost marcaţi solemn în capitala Banatului de Munte
Cultură joi, 24 octombrie 2024, 22:10

Festivalul etniilor la Bocşa şi Reşiţa, dedicat romilor din Caraş-Severin

Festivalul Etniilor colorează toamna în Banat pentru că anul acesta evenimentul este în totalitate dedicat etniei rome din Caraş-Severin şi...

Festivalul etniilor la Bocşa şi Reşiţa, dedicat romilor din Caraş-Severin
Cultură joi, 24 octombrie 2024, 11:59

Pianista japoneză Natsumi Kuboyama în recital la Episcopia Caransebeşului

Episcopia Caransebeșului, în colaborare cu Colegiul Național „C. D. Loga” și cu Școala de muzică și arte plastice din Caransebeș, invită...

Pianista japoneză Natsumi Kuboyama în recital la Episcopia Caransebeşului
Cultură miercuri, 23 octombrie 2024, 20:22

RE:Mural reinventează arta stradală din Reșița într-o aplicație digitală interactivă

RE:Mural este un proiect cultural inițiat de DASH FILM și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, care și-a propus...

RE:Mural reinventează arta stradală din Reșița într-o aplicație digitală interactivă
Cultură marți, 22 octombrie 2024, 20:00

„Munţi pentru oameni-Banatul Montan extins” şi binefacerile naturii, la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa: Alexandru Borza la debut literar

Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit marţi, 22 octombrie lansarea primei cărţi semnate de Alexandru Borza, un mare iubitor al naturii...

„Munţi pentru oameni-Banatul Montan extins” şi binefacerile naturii, la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa: Alexandru Borza la debut literar