Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Academia Română este în doliu:Preşedintele său Ionel Valentin Vlad a murit!

Preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, a murit duminică, la 74 de ani, la locuinţa sa din Bucureşti, în urma unei îndelungi suferinţe.

[FOTO] Academia Română este în doliu:Preşedintele său Ionel Valentin Vlad a murit!

Articol editat de Radio Resita, 25 decembrie 2017, 03:14

Potrivit Biroului de presă al Academiei Române,  Ionel Valentin Vlad va fi înmormântat cel mai probabil vineri, 29 decembrie, pe Aleea Academicienilor, în Cimitirul Bellu.

Anterior înmormântării, sicriul cu trupul neînsufleţit al acestuia va fi depus pentru câteva ore la sediul Academiei Române.

Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer şi fizician, s-a născut la 22 septembrie 1943 în Bucureşti. A fost absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii. Şi-a susţinut teza de doctorat ”Metode de prelucrare a informaţiei în holografia convenţională şi în timp real” în anul 1972.

Între anii 1968-1980, a fost asistent şi şef de lucrări la Institutul Politehnic din Bucureşti, iar din anul 1990, profesor la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Concomitent a fost şef adjunct al secţiei laseri din cadrul Institutului Central de Fizică (1977-1989), şef al laboratorului de holografie şi optică neliniară la Institutul de Fizică Atomică (din 1990). A fost cercetător ştiinţific principal I, la Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei.

A fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987).

A conferenţiat în Elveţia, Germania şi Japonia, Mexic, Rusia şi a scris peste 60 de lucrări, între care ”Introducere în holografie” (1973), ”Prelucrarea optică a informaţiei” (1976).

Ionel Valentin Vlad a fost redactor-şef adjunct al revistei ”Romanian Reports in Physics”, membru al Societăţii române de fizică, Societăţii germane de fizică şi Societăţii europene de fizică. Din 1991, a fost membru corespondent al Academiei Române, iar din 2009, membru titular. La 8 aprilie 2014, a fost ales preşedinte al Academiei Române.

A fost distins cu Premiul „T.Vuia” al Academiei Române (1978); ales ”Felow of the Optical Society of America” (1978); ales ”Fellow of The Institute of Physics”, Londra (1999); ales Membru Senior Asociat al Centrului Internaţional de Fizică Teoretică, Trieste (2003); ales Membru în ”Academia Europaea”, la a 17-a Conferinţă Anuală (Anul Einstein) de la Berlin-Potsdam (2005); distins cu Premiul ”Galileo Galilei” de Comisia Internaţională de Optică, parte a Uniunii Internaţionale de Fizică Pură şi Aplicată, la Congresul al 20-lea (2005); ales ”Fellow of The International Society for Optical Engineering” (S.U.A., 2007).

Sursa: Academia  Română, Agerpres,Wikipedia

Anca Bica Bălălău

Nota redacției:

Lista președinților Academiei Române

 

Ion Heliade Rădulescu1867 – 1870 ,

August Treboniu Laurian prima oară1870 – 1872

Nicolae Crețulescu prima oară1872 – 1873

August Treboniu Laurian a doua oară1873 – 1876

Ion Ghica prima oară1876 – 1882

Dimitrie A. Sturdza1882 – 1884

Ion Ghica a doua oară1884 – 1887

Mihail Kogălniceanu1887 – 1890

Ion Ghica a treia oară1890 – 1893

George Bariț1893

Iacob C. Negruzzi prima oară1893 – 1894

Ion Ghica a patra oară1894 – 1895

Nicolae Crețulescu a doua oară1895 – 1898

Petru Poni prima oară1898 – 1901

Petre S. Aurelian1901 – 1904

Ioan Kalinderu1904 – 1907

Anghel Saligny1907 – 1910

Iacob C. Negruzzi a doua oară1910 – 1913

Constantin I. Istrati1913 – 1916

Petru Poni a doua oară1916 – 1920

Dimitrie Onciul1920 – 1923

Iacob C. Negruzzi a treia oară1923 – 1926

Emil Racoviță1926 – 1929

Ioan Bianu1929 – 1932

Ludovic Mrazec1932 – 1935

Alexandru Lăpedatu1935 – 1938

Constantin Rădulescu-Motru1938 – 1941

Ion Th. Simionescu1941 – 1944

Dimitrie Gusti1944 – 1946

Andrei Rădulescu1946 – 1948

Traian Săvulescu1948 – 1959

Athanase Joja1959 – 1963

Ilie G. Murgulescu1963 – 1966

Miron Nicolescu1966 – 1975

Theodor Burghele1976 – 1977

Gheorghe Mihoc1980 – 1981

Radu Voinea1984 – 1990

Mihai Corneliu Drăgănescu1990 – 1994

Virgiliu N. G. Constantinescu1994 – 1998

Ioan Eugen Simion1998 – 2006

Ionel Haiduc2006 – 2014

Ionel Valentin Vlad2014 – prezent

„Morile de la Rudăria” – o carte-document despre un patrimoniu unic al României
Cultură sâmbătă, 1 martie 2025, 18:57

„Morile de la Rudăria” – o carte-document despre un patrimoniu unic al României

Pasiune, muncă de teren și cercetare intensă în arhive – acestea sunt elementele care au stat la baza volumului „Morile de la Rudăria”,...

„Morile de la Rudăria” – o carte-document despre un patrimoniu unic al României
Artă, poezie și muzică – Eveniment cultural de Mărțișor la Reșița
Cultură joi, 27 februarie 2025, 15:27

Artă, poezie și muzică – Eveniment cultural de Mărțișor la Reșița

Pe 28 februarie 2025, de la ora 16:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” din Reșița va fi gazda unui eveniment cultural de excepție:...

Artă, poezie și muzică – Eveniment cultural de Mărțișor la Reșița
Fășangul din Celnic într-o expoziție inedită la Reșița
Cultură luni, 24 februarie 2025, 19:36

Fășangul din Celnic într-o expoziție inedită la Reșița

O expoziție inedită, dedicată tradițiilor din Banat, a fost deschisă publicului la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, luni,...

Fășangul din Celnic într-o expoziție inedită la Reșița
Radu Jude câștigă Ursul de Argint pentru „Kontinental ’25” filmat în 10 zile cu un smartphone!
Cultură duminică, 23 februarie 2025, 10:23

Radu Jude câștigă Ursul de Argint pentru „Kontinental ’25” filmat în 10 zile cu un smartphone!

Regizorul Radu Jude a câștigat Ursul de Argint la Berlinală cu lungmetrajul „Kontinental’25”, o nouă frescă politică despre...

Radu Jude câștigă Ursul de Argint pentru „Kontinental ’25” filmat în 10 zile cu un smartphone!
Cultură vineri, 21 februarie 2025, 22:26

Multiculturalitatea din Caraș-Severin: Un exemplu de armonie și diversitate

România se numără printre țările europene cu cea mai mare diversitate etnică, iar județul Caraș-Severin reprezintă un model de conviețuire...

Multiculturalitatea din Caraș-Severin: Un exemplu de armonie și diversitate
Cultură vineri, 21 februarie 2025, 21:46

Balul Iubirii 2025 la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița

Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița va fi gazda, pe 24 februarie 2025, unui eveniment special dedicat iubirii: Balul...

Balul Iubirii 2025 la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița
Cultură vineri, 21 februarie 2025, 15:58

Teatrul de Vest joacă sâmbătă pentru cei mai mici spectatori!

De la ora 𝟏𝟏:𝟎𝟎, pe scena teatrului reșițean va avea loc spectacolul Cei trei purceluși, adaptare Serghei Mihalkov, regia Dan Țopa.O...

Teatrul de Vest joacă sâmbătă pentru cei mai mici spectatori!
Cultură miercuri, 19 februarie 2025, 19:09

Prelegere despre muzică și emoție la Centrul de carte „Banatica”

În preajma sărbătorii de Dragobete, Olariu Dragan, absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, a ținut o prelegere despre...

Prelegere despre muzică și emoție la Centrul de carte „Banatica”