Ascultă Radio România Reșița Live

A murit academicianul Eugen Simion

Mica taină interioară se integrează în marea taină a universului”, scria academicianul Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române care, de astăzi, a plecat să descifreze marea taină a lumii de dincolo.

A murit academicianul Eugen Simion

Articol editat de Anca Bălălău, 18 octombrie 2022, 18:48

Eugen Simion a văzut lumina zilei pe 25 mai 1933,în Chiojdeanca, Prahova şi este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și a fost președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.
Membru marcant al Academiei Române, titular din 1992, la numai un an după ce a fost ales membru corespondent.

A studiat la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, devenit Liceul „I.L.Caragiale”, astăzi Colegiul National „I.L.Caragiale” din Ploiești, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu.

Între 1952 și 1957 a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității din București. Printre profesorii săi se numărau Tudor Vianu, G. Călinescu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Șerban Cioculescu în anul 1969. În perioada de după absolvire, a lucrat ca cercetător în colectivul „Eminescu” de pe lângă Academia Română, care era condus de D. Panaitescu-Perpessicius (1957-1964). A fost redactor, între 1962-1968, la ”Gazeta literară”. Din mai 1964, a fost asistent la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universităţii din Bucureşti, unde a urcat treptele universitare, devenind lector (1967), conferenţiar (1971) şi profesor (din 1990).

Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ”Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian” (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi „Întoarcerea autorului” (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).

A inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, „Opere fundamentale“, din care au apărut peste 200 de volume. Este fondator (1999) și președinte al Fundației Naționale pentru Știință și Artă sub egida Academiei Române. Ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ”Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ”Dicţionarul General al Literaturii Române”, ”Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, ”Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), ”Gramatica Limbii Române”, ”Micul Dicţionar Academic”. De asemenea, o realizare culturală de importanţă excepţională a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri.

Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români. Iniţiată în 1999, aceasta numără până în prezent 207 volume, în ediţii ştiinţifice.

I-au fost decernate: Premiul Academiei Române (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1965, 1976, 1980, 1984), Premiul ”Vocaţia Cooperării Culturale”, acordat de revista ”Balcani” (2001), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2003), Premiul naţional de istorie şi critică literară „Petru Creţia”, acordat pentru facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu (2010), Premiul Eminescu, acordat cu prilejul ediţiei a XXIII-a a Festivalului internaţional „Mihai Eminescu” (2013), Premiul APLER Cartea anului 2014, pentru volumul „Cioran, o mitologie a nedesăvârşirilor” (2015).

A primit distincţiile: Ordinul naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000), Ordinul Naţional ”Crucea Sudului” al Guvernului Braziliei (2000), Medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” pentru merite deosebite în studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene, conferită de preşedintele României (2000), Medalia Jubiliară ”Centenar Mircea Eliade”, conferită de preşedintele României, în semn de apreciere pentru activitatea meritorie şi contribuţia semnificativă în domeniul istoriei religiilor, cu prilejul Congresului European de istorie a religiilor de la Bucureşti (2006), Cavaler al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2008), Ordinul Republicii Moldova (2008), Ofiţer al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2011), Medalia de Aur pentru Merite a Republicii Serbia (2013).

Academicianul Eugen Simion este primul român laureat cu Medalia de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel” pe 2018, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel”, acordată de Societatea Internațională de Filologie, laureatul Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, a fost critic și istoric literar, eseist și editor, profesor de literatură la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

De asemenea, Eugen Simion a fost membru al Academiei Europea (Londra), Academiei Regale de Științe și Litere din Danemarca, al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța, al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din Moldova.

Astăzi, România a mai pierdut o personalitate, Eugen Siomion, nume de referință al culturii noastre naționale, dar cu recunoașteri internaționale ce au adus onoare și respect elitei românești! Academicianul Eugen Simiona lăsat o moștenire intelectuală ce va influența și de acum încolo cultura română!

Sursa: Biroul de presă al Academiei Române

Etichete:
„Morile de la Rudăria” – o carte-document despre un patrimoniu unic al României
Cultură sâmbătă, 1 martie 2025, 18:57

„Morile de la Rudăria” – o carte-document despre un patrimoniu unic al României

Pasiune, muncă de teren și cercetare intensă în arhive – acestea sunt elementele care au stat la baza volumului „Morile de la Rudăria”,...

„Morile de la Rudăria” – o carte-document despre un patrimoniu unic al României
Artă, poezie și muzică – Eveniment cultural de Mărțișor la Reșița
Cultură joi, 27 februarie 2025, 15:27

Artă, poezie și muzică – Eveniment cultural de Mărțișor la Reșița

Pe 28 februarie 2025, de la ora 16:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” din Reșița va fi gazda unui eveniment cultural de excepție:...

Artă, poezie și muzică – Eveniment cultural de Mărțișor la Reșița
Fășangul din Celnic într-o expoziție inedită la Reșița
Cultură luni, 24 februarie 2025, 19:36

Fășangul din Celnic într-o expoziție inedită la Reșița

O expoziție inedită, dedicată tradițiilor din Banat, a fost deschisă publicului la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, luni,...

Fășangul din Celnic într-o expoziție inedită la Reșița
Radu Jude câștigă Ursul de Argint pentru „Kontinental ’25” filmat în 10 zile cu un smartphone!
Cultură duminică, 23 februarie 2025, 10:23

Radu Jude câștigă Ursul de Argint pentru „Kontinental ’25” filmat în 10 zile cu un smartphone!

Regizorul Radu Jude a câștigat Ursul de Argint la Berlinală cu lungmetrajul „Kontinental’25”, o nouă frescă politică despre...

Radu Jude câștigă Ursul de Argint pentru „Kontinental ’25” filmat în 10 zile cu un smartphone!
Cultură vineri, 21 februarie 2025, 22:26

Multiculturalitatea din Caraș-Severin: Un exemplu de armonie și diversitate

România se numără printre țările europene cu cea mai mare diversitate etnică, iar județul Caraș-Severin reprezintă un model de conviețuire...

Multiculturalitatea din Caraș-Severin: Un exemplu de armonie și diversitate
Cultură vineri, 21 februarie 2025, 21:46

Balul Iubirii 2025 la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița

Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița va fi gazda, pe 24 februarie 2025, unui eveniment special dedicat iubirii: Balul...

Balul Iubirii 2025 la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița
Cultură vineri, 21 februarie 2025, 15:58

Teatrul de Vest joacă sâmbătă pentru cei mai mici spectatori!

De la ora 𝟏𝟏:𝟎𝟎, pe scena teatrului reșițean va avea loc spectacolul Cei trei purceluși, adaptare Serghei Mihalkov, regia Dan Țopa.O...

Teatrul de Vest joacă sâmbătă pentru cei mai mici spectatori!
Cultură miercuri, 19 februarie 2025, 19:09

Prelegere despre muzică și emoție la Centrul de carte „Banatica”

În preajma sărbătorii de Dragobete, Olariu Dragan, absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, a ținut o prelegere despre...

Prelegere despre muzică și emoție la Centrul de carte „Banatica”