18 octombrie 1716 – Ziua în care s-a născut Timișoara imperială
Acum 306 ani, trupele habsburgice conduse de Eugeniu de Savoya au cucerit cetatea Timișoarei, ocupat de turci de peste 150 de ani. Asediul pentru cucerirea Timişoarei a început la 28 august, tabăra militară a habsburgilor fiind organizată la Beregsău.
Articol editat de Valentina Adam, 18 octombrie 2022, 10:13
În 16 septembrie, prinţul Eugeniu de Savoya i-a somat pe turci să predea orașul. Nu a primit răspuns. La 1 octombrie, în urma unui asalt, suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor.
„Cetatea Timișoarei, să știi, Padișahule, n-o dăm ghiaurului decât sfărâmată”, găsim scris în cronica timișoreanului Ibrahim Naimeddin.
A urmat atacul decisiv asupra porţii Forforosa, devenită mai târziu „Poarta Prinţului Eugen”. Garnizoana turcească, nu a putut face faţă, iar pe 12 octombrie 1716, a fost nevoită să predea cetatea.
„Motivele care au determinat această garnizoană numeroasă și puternică să se predea nu pot fi altele, atât cât știm, în fară de atacul continuu cu tunuri și bombe, pentru că a indus o frică de nedescris, căsuțele de lemn și ulițele nu cunoșteau liniște nici ziua, nici noaptea, iar mulți oameni au fost răniți sau uciși, însă altă cale nu e de găsit”, îi spunea Savoya lui Carol VI, într-o scrisoare de la 21.10.1716.
Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe data de 17 octombrie 1716, pe poarta Belgradului. Intrarea lui Eugen de Savoya, ca învingător în cetatea Timişoara a avut loc în ziua următoare, 18 octombrie, ziua de naştere a prinţului. Astfel începea un nou capitol pentru orașul de pe Bega sub egida Casei de Habsburg.
Muzeul Național al Banatuli a expus cu această ocazie o stampă care ilustrează Timișoara sec. XVIII. Gravor și editor: Gotfried Rogg (1669-1742), pictor, gravor și editor din Augsburg. Tehnică și dimensiuni: gravură cu dăltița pe hârtie verge, 19,8×34 cm
Lucrarea reprezintă momentul predării cheii orașului de către turci lui Eugeniu de Savoya. Acesta apare în fața cortului său, înconjurat de ofițerii săi. În partea stângă, în interiorul unei sfere este redat destul de fidel planul orașului și tranșeele austriece. Deasupra apare o decorație alegorică, un înger cu două trompete ce anunță victoria. Dedesubt se găsesc steagurile învinșilor și doi turci înlănțuiți. În fundal este redat orașul învăluit de fum și foc, fiind vizibile ghiulelele și traiectoria lor de lovire.
