[FOTO] Ion I. C. Brătianu-Premierul Marii Uniri: 91 de ani de la moarte!

La Congresul  P.N.L. din ianuarie 1909, I.I.C. (Ionel) Brătianu este ales președinte al partidului, funcție politică pe care a păstrat-o până la sfârșitul vieții sale.

Articol editat de Radio Resita, 23 noiembrie 2018, 18:42 / actualizat: 24 noiembrie 2018, 18:45

“Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dvs., nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”, era legământul de credință al celui ce-a fost Premierul Marii Uniri, Ion.I.C.Brătianu, de la a cărui urcare în Cer, la vârsta de doar 63 de ani, se împlinesc 91 de ani pe 24 noiembrie 2018!

Ion I. C. Brătianu s-a născut la 20 august 1864 la moșia Florica, în județul Argeș. A fost cel mai mare fiu al liderului liberal Ion C. Brătianu și fratele mai mare al lui Vintilă și Dinu Brătianu.
După ce își susține bacalaureatul la Colegiul Sfântul Sava din București , în anul 1882, efectuează, ca voluntar, un stagiu militar de șase luni, obținând gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 2 Artilerie.

În paralel frecventează cursurile Școlii de Poduri și Șosele. În vara anului 1883 pleacă la Paris pentru completarea studiilor:

cursant al clasei de matematici speciale A, la Școala preparatorie Saint-Barbe (1883-1885)
auditor extern al cursurilor Școlii Politehnice (1884-1886)
student la Școala de Poduri și Șosele (1886-1889)

Obține, în anul 1889, diploma de inginer. Revenit în țară în același an, este concentrat la cazarma „Malmaison”, unde este înaintat la gradul de locotenent. În octombrie 1889 se angajează ca inginer specialist în construcția de căi ferate la C.F.R., în subordinea lui Anghel Saligny.

Excela în a câştiga fără să-şi facă duşmani

La Congresul  P.N.L. din ianuarie 1909, I.I.C. (Ionel) Brătianu este ales președinte al partidului, funcție politică pe care a păstrat-o până la sfârșitul vieții sale.

Ion.I.C. Brătianu este autorul reformei agrare -exproprierea parțială a marii proprietăți, a celei electorale- colegiu electoral unic și a  introducerii votului universal.Aceste propuneri ale liderului liberal au fost  susținute și de o importantă parte a oamenilor de stat ai vremii: Regele Carol I, conservatorii democrați și chiar conservatorii „bătrâni”.

A supus Parlamentului aprobarea Constituţiei din 1923

În perioada de după război, Ion I.C. Brătianu a fost omul politic român căruia i-a revenit rolul de a supune în faţa Parlamentului şi a ţării aprobarea Constituţiei de la 1923.
A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.

Cea mai potrivită imagine de ansamblu, pentru a conchide evocarea personalităţii lui Ion I. C. Brătianu, este caracterizarea pe care ministrul Franţei la Bucureşti, contele de Saint-Aulaire, i-a făcut-o fruntaşului liberal: „Excela în a câştiga fără să-şi facă duşmani. Viitorul apropiat mi-a descoperit în el cele mai înalte calităţi, care îl fac unul din marii oameni de stat ai generaţiei sale, mult mai mare decât cei “trei mari”: Wilson, Lloyd George, Clemenceau. Nimic mai natural: la ţări mici, oameni mari”.

Ion I.C. Brătianu a fost de cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri —mai mult decât oricine altcineva, de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul al apărării naționale și de două ori ministru al afacerilor externe.

A fost căsătorit cu Maria Brătianu, cunoscută ca „prințesa Maria Moruzi-Cuza”, văduva lui Alexandru Al. Ioan Cuza , fiul domnitorului Cuza Vodă și cu Eliza Brătianu, născută Știrbei, nepoata dinspre tată a lui Barbu Știrbei, ultimul domnitor al Valahiei.

Ion I.C. Brătianu:”zodia bună a României”

Pe 7 iunie 1923 este ales membru de onoare al Academiei Române.

Relația cu Regele Ferdinand-Întregitorul

Puterea politică a lui Ion I.C. Brătianu s-a datorat însă şi influenţei pe care acesta o avea asupra regelui Ferdinand I. De altfel, Regele Ferdinand îl considera pe Ionel Brătianu „zodia bună a României”.
Nu de puţine ori, Ion I C Brătianu a fost acuzat că ar fi impus regelui ideile sale politice.
În decembrie 1925, în criza dinastică generată de renunţarea lui Carol al II-lea la prerogativele sale de moştenitor al Coroanei, Ion IC Brătianu a fost considerat preopinentul eliminării principelui moştenitor de la succesiunea tronului.
 Nicolae Iorga nota: “Acum nu mai erau doi stăpâni în România, ci unul singur: Ion Brătianu. Dinastia de Argeş biruise cu totul pe cea de Sigmaringen. Ion I. C. Brătianu rămânea stăpânul, singurul şi absolutul stăpân al unei ţări, care avea nesfârşită răbdare”.

Practic, după moartea lui Ferdinand, în anul 1927 ( anul în care avea să moară, câteva luni mai târziu, şi Ion I C Btătianu), guvernul condus de ilustrul politician a rămas în fruntea ţării, sub domnia regelui (minor) Mihai.

„Politica îţi poate da din când în când satisfacţii şi onoruri, dar pentru un om iubitor de ţară şi conştient de răspunderile sale, politica este un şir neîntrerupt de griji şi jertfe, un drum pe care eşti sortit să culegi mai multă nedreptate decât răsplată”, spunea Ion I.C. Brătianu, căruia se cuvine să îi aducem în Centenarul Marii Uniri un pios omagiu.

Acum 91 de ani, pe 24 noiembrie1927, Ionel Brătianu a plecat în Cer, în urma unei laringite infecțioase. Când boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume tratament , ce s-ar fi dovedit a fi eronat, după care gripa dispare doar pentru un timp.

Astfel, la numai 63 de ani, „mâna de fier” care conducea statul român moare în condiții extrem de suspecte, asemeni regelui Ferdinand, cu câteva luni înainte.

Corpul său neînsufleţit a fost depus la Ateneul Român, iar înmormântarea a avut loc la Biserica mausoleu a familiei Brătianu, de la Florica – Argeş, acolo unde odihneşte şi tatăl său, marele om politic Ion C. Brărianu, împreună cu ceilalţi membri ai familiei.

Epilog: „Adevărata democraţie înseamnă cârmuirea poporului prin sine însuşi. Căutaţi şi îndemnul şi puterea de a înfăptui în voi, şi numai în voi înşivă!” Ion I. C. Brătianu

Anca Bica Bălălău

Sursa wikipedia