Discursuri oficiale şi proiecte de ţară
Articol editat de Gerhard Chwoika, 29 septembrie 2015, 15:00 / actualizat: 29 septembrie 2015, 16:46
Liderii mondiali au vorbit la Tribuna ONU, la cea de-a 70-a aniversare a constituirii organizaţiei pe care, Titulescu a slujit-o cu devoţiune şi înalt professionalism.
Dincolo de accentele festiviste ale cuvîntărilor, de gesturile de frondă ale unora, sau altora, dintre delegaţiile prezente, pentru prima data în ultimii 20 de ani, cuvîntul cooperare a răsunat mai pregnant în urechile tuturor. O cooperare internaţională sporită va genera, în perspectivă imediată, o creştere a influenţei Organizaţiei în negocierile internaţionale, fie şi datorită creşterii numărului de căşti albastre cu încă 30.000. Dacă ONU îşi va creşte importanţa în următorii ani, se datorează şi politicii democrate, promovată de Obama – e drept, pe ultima sută de metri din mandate! -, în contradicţie cu politica republicană iniţiată de Bush Jr. care era pe punctul de a cere desfiinţarea organizaţiei! Istoric vorbind, republicanii vor veni la putere anul viitor şi vom mai vedea.
De la tribuna organizaţiei, liderii mondiali au vorbit despre situaţia planetară şi, evident, despre proiectele de politică externă în care sînt angrenate! Syria și Ukraina – două teme importante în discursurile celor doi șefi de stat, american şi rus, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din New York. În discursul său în fața Adunării Generale a ONU, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, nu a ocolit nici unul din subiectele complicate ale agendei internaţionale: de la situaţia din Syria si lupta împotriva terorismului, la Ukraina şi Iran, la evoluţiile democratice şi drepturile omului, cît si la rolul acestei organizaţii in viitor. Preşedintele Obama a mai spus că este limpede ca poporul Ukraina doreşte o apropiere de UE şi nu de Rusia.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, in discursul său a repetat că, în opinia Moscovei, ar fi o greşeală să nu fie cooptat preşedintele Syriei Bashar al-Assdad pentru a se ajunge la pace, pentru că el ar avea forţele militare capabile sa–i înfrîngă pe militanţii Statului Islamic. El a criticat Occidentul pentru ca i-ar fi înarmat pe rebelii „moderați”, care apoi ar fi trecut de partea militanţilor islamici.
Pacea si securitatea – fie că se situează la nivel internațional, fie că reprezintă o chestiune națională – constituie premise majore pentru dezvoltarea durabilă, fără ca preşedintele Klaus Iohannis să lase de înţeles, în ţară măcar, CUM face toate aceste lucruri, într-o ţară bîntuită de schism şi nevroze orientale! (Mario Balint)
