Ascultă Radio România Reșița Live

,,JOC ROMÂNESC” ÎN Timocul Sârbesc

Lucian MARINA

,,JOC ROMÂNESC” ÎN Timocul Sârbesc

Articol editat de Mirabela Afronie, 25 iulie 2015, 21:48

Ediţia a 9-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani ,,Joc Românesc” (în Timocul Sârbesc) a avut loc în perioada 17-19 iulie 2015, în municipiul Golubaţ, respectiv în satul Jâtcoviţa din comuna Golubaţ şi la Ceremoşnia din comuna Kučevo.

Prestigioasa reuniunea care, iniţial a întrunit românii din ţările balcanice, riverane-dunărene, dar la care în ultimii ani participă români şi oaspeţi de pe 5 continente, este organizată în mod tradiţional de Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia în colaborare cu asociaţiile româneşti din Timocul Sârbesc iar anul acesta şi în parteneriat cu Asociaţia ,,CASA RUMANA” din Barcelona (Spania). Merită să fie amintită în mod deosebit şi contribuţia pe care au avut-o, la organizarea ediţiei de anul acesta a măreţei sărbători a românităţii, atât Forumul European pentru Istorie şi Cultură – Filiala Serbia, Asociaţia ,,SANDU TIMOC”, cât şi Centrul European de Cultură ,,Mihai Eminescu”.

Tradiţional manifestarea a fost sprijinită de Comunitatea Locală Jâtcoviţa, Adunarea municipiul Golubaţ şi de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad, respectiv şi de tradiţionalii sponsori (Societatea de Limba Română din Voivodina-Republica Serbia, Casa de Editură şi Presă ,,LIBERTATEA” din Panciova şi firma ,,ŽITOBANAT”din Vârşeţ.

În cele trei zile, la măreaţa sărbătoare au sosit mai mult de 1.000 de participanţi, oaspeţi şi vizitatori de pe varii meriadiane ale lumii, inclusiv din Statele Unite ale Americii şi din Irak, Asia, precum şi ca de obicei din Serbia, de la sud şi nord de Dunăre, din România, Austria, Bulgaria, Elveţia, Germania, Spania etc. toţi cu voie bună, dornici să se petreacă împreună…

Totodată, pe lângă programul cu caracter educativ, de trecere în revistă şi competitiv al Festivalului, proiectul multimedial a subînţeles atât organizarea Festivalului de Jazz şi Muzică Etno (care a avut loc vineri, 17 iulie 2015) şi a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani (desfăşurat pe 18 şi 19 iulie 2015), cât şi a numeroaselor manifestări adiacente: expoziţii de documente, de picturi, de patrimoniu din lăzile de zestre, paradă a portului, specialităţi culinare…

Astfel, organizatorii Festivalului în colaborare cu Forumul European pentru Istorie şi Cultură cu sediul la Bucureşti, au organizat o reuniune ştiinţifică despre relaţiile matrimoniale ale familiilor regale ale României şi Serbiei, respectiv Iugoslaviei. În sala de cinematograf a Bibliotecii Muncipale Golubaţ, prof. dr. Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Naţional din Bran – România a prezentat o interesantă conferinţă, cu lux de amănunte, despre Natalia Obrenovici şi Alexandru Ioan Cuza, Elena Keşko şi Milan Obrenovici şi, nu în ultimul rând, între principesa Mărioara (Mignon) a României devenită apoi Regina Maria a Serbiei şi Iugoslaviei, avându-l cuplu pe Regele Alexandru Karageorgevici, despre a căror cununie a fost vizionat şi un film de epocă, o raritate cinematografică.

Societatea de Limba Română a organizat şi un deosebit de reuşit matineu literar–muzical cu lansări de carte, reviste, ziare şi participarea creatorilor, traducătorilor şi editorilor din Serbia, România, Spania, respectiv Statele Unite ale Americii şi din Irak, Asia. Într-o atmosferă mirifică a expoziţiei de carte a Editurii S.L.R. şi a editurilor ,,Libertatea” şi ,,Mesopotamia”, au fost lansate cărţi şi DVD-uri, precum ,,Memorialul Radu Flora” (Documente), ,,Micul atlas lingvistic al graiurilor istro-româneMALGI” şi ,,Iubiri pierdute şi găsite” ale lui Romeo Popescu, un proiect realizat de S.L.R. în colaborare cu ,,CASA ROMANA” din Barcelona, apoi ,,Narcisa” lui Sabah Al-Zubeidi, ,,Culegerea de versuri ale poeţilor iugoslavi traduşi în limba arabă” şi ,,Lexicon poeţilor sârbi contemporani” traduşi în limba arabă, adică şi o lansare din producţia editorială a Centrului media ,,Mesopotamia”. Au citit versuri şi au cântat Ilona Anghel, Valeria Arnăutu, Elena Santamaria, Sabah Al-Zubeidi şi Lucian Marina iar, în final, cuvinte de mulţumire organizatorilor şi participanţilor a adresat Rosica Pejić, cooproprietara Hotelului ,,Golubački grad“ care, a oferit spaţiu pentru desfăşurarea manifestărilor adiacente festivalului.

Anul acesta, onoarea de a inaugura Festivalul ,,JOC ROMÂNESC” a revenit lui Nebojša Mirosavljević, preşedintele Comunităţii Locale Jâtcoviţa, care a fost unul dintre cei mai merituoşi pentru asigurarea condiţiilor financiare pentru organizarea tradiţionalei manifestării internaţionale în situaţia în care organizatorii nu s-au bucurat de sprijin financiar nici de la ministerele republicane competente şi nici de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Publicul numeros şi de data aceasta a avut ocazia să urmărească evoluarea pe scena din aer liber a soliştilor vocali şi instrumentişti din ţară şi de peste hotare, a ansamblurilor folclorice, a tarafurilor, toate ansamblându-se într-o mirifică atmosferă de sărbătoare a românităţii din Balcani şi nu numai.

Astfel, pe lângă participanţii din Serbia, la Festival au sosit şi oaspeţi din Ţara Mamă – România, din Pădureni, comuna Tritenii de Jos, judeţul Cluj, din satul Bâtrâni, judeţul Prahova, apoi din Viişoara de lângă Câmpia Turzii, din Ploieşti, Piteşti şi Bucureşti. Oaspeţi au sosit şi din Austria, apoi ansamblul ,,Veselia” din Bulgaria, oaspeţi din Elveţia, Franţa, Germania, din Irak (Asia) şi din S.U.A. Au evoluat mulţi solişti şi membrii ansamblurilor folclorice din Barić, Golubac, Lubnica, Manastirica.

La fel ca şi anii precedenţi, bardul cântecului valah Stanişa Paunovici a evoluat cu deosebit succes şi s-a bucurat de aplauze frenetice la fel ca şi Elena Santamaria din Spania şi renumita doinitoare Ana Munteanu din România. Priză la public a avut şi de data aceasta şi solista vocală Valeria Arnăutu din Bucureşti, precum şi tânăra Ilona Anghel care a cucerit Premiul ,,Branko Olar“ şi Premiul pentru cel mai frumos port naţional tradiţional. Maestro Goran Petkovici care a interepretat la fluier ,,Jocuri româneşti“ a cucerit Premiul ,,Slobodan Marcovici-Bâz“ pentru cel mai bun solist instrumentist. Natalia Iancovici din Jâtcoviţa şi Ilona Anghel din Piteşti au cucerit Premiul ,,Cel mai frumos costum tradiţional“. Premiul ,,Cea mai frumoasă ie-ciupag“ a fost conferit Minervei Ghilezan iar, o diplomă a fost acordată şi membrelor Ansamblului ,,Mugurelul“. Premiul ,,Cea mai gustoasă mămăligă a fost decernat lui Živorad Jovanović din Kaona, iar Premiul ,,Cea mai bună brânză“ a fost cucerit Ana Tritean din Pădureni. Asociaţia ,,GHERGHINE“ din Kobilje au obţinut Premiu ,,Cea mai gustuoasă mâncare românească tradiţională“ iar, Premiul ,,Cele mai gustoase prăjituri“ a fost decernat Gheorghinei Damian de la Asociaţia ,,Mâini harnice bănăţene“.

Societatea de Limba Română a organizat şi anul acesta cu prilejul Festivalului ,,Joc Românesc“ şi tradiţionalele competiţii naţionale ,,ROMÂNCA-MISS SERBIA“ şi ,,MISS PUBLICULUI“, respectiv competiţiile internaţionale ,,MISS FESTIVALULUI“ şi ,,MISS FARMEC“.

,,ROMÂNCA-MISS SERBIA“ a fost desemnată Andjela Bicić. Locul doi a fost cucerit de Maria Jivcu din Petrovăsâla iar, pe locul trei, s-a plasat Sanela Martinović din Bor. Raluca Dinescu din Vălenii de Munte a fost aleasă ,,MISS PUBLICULUI“. Adriana Gherga a fost proclamată ,,MISS FARMEC“. Nevena Vajkić din Bor a fost desemnată MISS FESTIVALULUI iar, însoţitoare au fost proclamate Andrea Bejbu şi Narcisa Florea din România. Sponsorii au fost: Societatea de Limba Română din Voivodina, C.P.E. ,,Libertatea“ din Panciova, Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionalitate Română, cu sediul la Novi Sad şi firma ,,ŽITOBANAT“ din Vârşeţ.

Deosebit de emoţionant a fost şi montajul folcloric despre cinstirea memoriei celor plecaţi dintre cei vii, prezentat de membrii ansamblului din Lubniţa, comuna Zăicear. Pe lângă membrii Ansamblului folcloric ,,Veselia“ a Casei de Cultură ,,Sf. Teofana Basarab“ din Diiu (Vidin) – Bulgaria care s-au prezentat cu brio evoluând cu dansuri româneşti tradiţionale ale conaţionalilor care trăiesc în ţara vecină, o prestaţie deosebit de memorabilă a fost şi cea a formaţiei de dansuri populare tradiţionale ,,Fii Cocului“ din Cocul de Câmpie – satul Pădureni, comuna Tritenii de Jos care, la fel ca şi cea din Bulgaria a primit Premiu pentru jocurile româneşti autentice. Această formaţie formată din elevii Şcolii Gimnaziale din Pădureni, a fost înfiinţată în 2014 la iniţiativa profesorului Dan Istrate şi instruită de coregraful Songoti Vasile iar, la Festival s-a prezentat cu ,,Dansul fetelor de la Crihalma“ şi un ,,Dans popular de câmpie. Tinerii din satul Pădureni, care a fost pentru prima dată atestat documentar în 1406 şi care situat în partea estică a comunei Tritenii de Jos din judeţul Cluj, au sosit la Festivalul ,,Joc Românesc“ graţie sprijinului financiar acordat de Primăria comunei Tritenii de Jos, respectiv a primarului Valer Saşa. Tinerii animatori culturali au dansat cu brio şi în ultima zi a Festivalului când organizatorii şi-au condus oaspeţii într-o vizită de documentare la monumente cultural-istorice din Timoc şi au poposit şi la preafrumoasa peşteră Ceremoşnia de lângă Kučevo.

Marele Premiu pentru cea mai reuşită prestaţie la Festivalul ,,Joc Românesc“ a revenit Ansamblului folcloric ,,Mugurelul“ din Ploieşti – România.

Lucian MARINA

FOTO: arhivă

Proteste în fața Guvernului Serbiei
Banatul Sârbesc luni, 11 noiembrie 2024, 18:08

Proteste în fața Guvernului Serbiei

Sârbii au protestat luni, 11 noiembrie, în fața sediului Guvernului, în urma tragediei din gara de la Novi Sad. Manifestanții au cerut demisia...

Proteste în fața Guvernului Serbiei
Parteneriat german Reşiţa – Vârşeţ
Banatul Sârbesc vineri, 8 noiembrie 2024, 21:55

Parteneriat german Reşiţa – Vârşeţ

La sediul Asociației Umanitare Germane „Hennemann” din Vârșeț, Republica Serbia va avea loc sâmbătă, 9 noiembrie de la ora 14.00 o...

Parteneriat german Reşiţa – Vârşeţ
Ministrul constructiilor din Serbia își anunță demisia, după incidentul soldat cu numeroase victime în gara din Novi Sad
Banatul Sârbesc marți, 5 noiembrie 2024, 07:22

Ministrul constructiilor din Serbia își anunță demisia, după incidentul soldat cu numeroase victime în gara din Novi Sad

Ministrul construcţiilor din Serbia, Goran Vesic, şi-a anunţat luni demisia, la trei zile după prăbuşirea unei copertine de beton la gara din...

Ministrul constructiilor din Serbia își anunță demisia, după incidentul soldat cu numeroase victime în gara din Novi Sad
14 oameni au murit în urma prăbuşirii unui acoperiş în gara din Novi Sad
Banatul Sârbesc sâmbătă, 2 noiembrie 2024, 12:15

14 oameni au murit în urma prăbuşirii unui acoperiş în gara din Novi Sad

Serbia a fost în doliu sâmbătă şi o anchetă a început după moartea a 14 persoane cu o zi înainte în prăbuşirea unei părţi a...

14 oameni au murit în urma prăbuşirii unui acoperiş în gara din Novi Sad
Banatul Sârbesc vineri, 1 noiembrie 2024, 20:25

8 morţi şi zeci de răniţi după ce acoperişul gării din Novi Sad s-a prabuşit peste ei

Presa locală din Serbia vorbeşte despre 8 morţi şi zeci de răniţi după ce acoperişul gării din Novi Sad s-a prabuşit peste ei. Cel puţin...

8 morţi şi zeci de răniţi după ce acoperişul gării din Novi Sad s-a prabuşit peste ei
Banatul Sârbesc miercuri, 23 octombrie 2024, 06:58

Controale mamografice gratuite la Novi Sad

În centrul oraşului Novi Sad are loc campania de mamografii gratuite pentru femei „Examinată, a supraviețuit”. Organizatorul controalelor...

Controale mamografice gratuite la Novi Sad
Banatul Sârbesc luni, 7 octombrie 2024, 20:47

Serbia: a început oficial vaccinarea împotriva gripei sezoniere

În toate dispensarele sanitare din Serbia, luni, 7 octombrie, a început oficial vaccinarea împotriva gripei sezoniere. Sunt disponibile suficiente...

Serbia: a început oficial vaccinarea împotriva gripei sezoniere
Banatul Sârbesc miercuri, 25 septembrie 2024, 10:13

În Serbia, Dunărea nu va depăși nivelul apărării împotriva inundațiilor

Ciclonul „Boris” a explodat peste Europa Centrală în urmă cu zece zile și a ridicat nivelul unor râuri la un maxim istoric. Deși Dunărea...

În Serbia, Dunărea nu va depăși nivelul apărării împotriva inundațiilor