Promovarea patrimoniului cultural local din zona Jimboliei, printr-un ‘Picnic în pustă’
Patrimoniul cultural local al Jimboliei, creat în specificul natural al vestului ţării, este promovat, vineri, printr-un ‘Picnic în pustă’, primul eveniment de acest fel cuprins în manifestările dedicate Zilelor Jimboliei, care se desfăşoară în perioada 28-30 iulie.
Articol editat de Valentina Adam, 28 iulie 2023, 14:03 / actualizat: 29 iulie 2023, 9:07
‘Picnic în Pustă’ la Jimbolia, alături de ‘Picnic în Pustă’ la Otelec îşi propună să construiască în jurul acestor localităţi importante destinaţii de turism cultural durabil, accesibile vizitatorilor care pot ajunge aici cu trenul, cu bicicletele sau ambarcaţiuni nautice. Totodată, apropierea şi legăturile cu Serbia şi Ungaria sunt o garanţie pentru dezvoltarea turistică şi atragerea a cât mai multor vizitatori în anii care urmează Capitalei Europene a Culturii – Timişoara 2023, prin noi produse turistice la nivel european.
Principalele atracţii ale manifestărilor de vineri sunt vizitarea Muzeului ‘Ştefan Jager’ cu un tur ghidat, ‘Pusta în lucrările pictorului Ştefan Jager’, despre care vor vorbi muzeograful Cristina Dema, coordonator al Muzeului Presei ‘Sever Bocu’ din Jimbolia şi invitatul special Josef Koch, preşedinte onorific al Organizaţiei Şvabilor Jimbolieni. Directorul Casei de Cultură Jimbolia, Sergiu Dema, va crea un alt moment deosebit al zilei, prin prezentarea celebrelor bălţi şi a caselor de pământ din oraş.
‘Astăzi, Jimbolia are şapte bălţi de pescuit formate în fostele cariere de pământ, iar una poartă numele temerarului Herişanu. Excavaţiile de la fabrică au fost aduse după 1900. Până atunci, pământul era scos cu mâna de cubicaşi (numele vine de la metru cub de pământ pentru care erau plătiţi). Era o muncă de ocnaş, iar muncitorii dormeau în gropile pe care le săpau sau îşi făceau colibe‘, a explicat, pentru AGERPRES, Sergiu Dema.
Pentru Jimbolia, prima bogăţie naturală au reprezentat-o apa şi pământul, care se interconectează de peste 150 de ani şi din care au apărut, ulterior, Fabrica de ţiglă şi cărămidă Bohn (1864), în timp ce exploatarea pământului pentru pregătirea produselor ceramice au creat carierele de pământ devenite astăzi adevărate lacuri antropice.
În cadrul unui atelier de modelat văiugă, oaspeţii vor descoperi cum s-a construit cea mai mare parte a oraşului de azi: din pământ, paie sau pleava adunate din împrejurimi şi apă, cât cuprinde. Participanţii la atelier pot modela cărămizi de pământ din care se va realiza prima bancă, în curtea interioară a Muzeului ‘Ştefan Jager’.
Sergiu Dema a organizat şi o expoziţie de propuneri peisagistice şi arhitecturale dedicate Zonei Bălţilor, proiecte realizate în cadrul Simpozionului Internaţional de Arhitectură Triplex Confinium şi prezentate la Institutul Cultural Român de la Veneţia (iulie 2022).
Evenimentul este organizat de Asociaţia My Banat şi Primăria Oraşului Jimbolia, în colaborare cu alte asociaţii culturale din zonă.
Agerpres