[ANCHETĂ] Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului sub ameninţarea drujbei

Cunoscând importanţa acestui Parc Naţional, am vrut să aflu cum şi cine exploatează masa lemnoasă. Ca să dobori un versant nu-ţi trebuie decât doi oameni:

Articol editat de Daniel Babun, 10 iulie 2014, 16:30 / actualizat: 16 iulie 2014, 13:08

Parcul Naţional Semenic- Cheile Caraşului este o zonă protejată, administrată în principal pentru asigurarea stării favorabile de conservare a habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară şi pentru turism. Suprafaţa totală este de peste 37.000 de ha.

Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului se numără printre cele 28 de parcuri naţionale şi naturale din România, în majoritate declarate ca situri Natura 2000.

Orice dezechilibru generat de activitatea umană prin exploatarea pădurilor, extinderea terenurilor agricole, construcţii, vânătoare şi pescuit poate conduce la reducerea şi chiar dispariţia unei specii. Flora este reprezentată de 1.277 de specii de plante, iar fauna de 672, din care peste 80 sunt protejate de convenţii internaţionale.

Pentru pierderea biodiversităţii sunt vinovaţi atât cei care o distrug, cât şi cei care nu iau atitudine împotriva acestui fenomen.

Intervenţia omului în Parcul Naţional Semenc-Cheile Caraşului, mai ales prin tăieri de arbori, care aici sunt în principal fagii şi răşinoase, poate conduce chiar la dispariţia unor specii.

Ajungând nu cu multe zile în urmă pe Vârful Semenic, am auzit un zgomot specific de expoatare forestieră pe Cula Goznei:

Cunoscând importanţa acestui Parc Naţional, am vrut să aflu cum şi cine exploatează masa lemnoasă. Ca să dobori un versant nu-ţi trebuie decât doi oameni:

Ceea ce a crescut în zeci de ani, se culcă la pământ în cinci minute. Dintr-o pădure falnică de fagi au rămas doar grămezi de crengi şi un versant montan gol-golaş.

În altă parte se aflau la baracă şi alţi muncitorii forestieri. Sperând să aflu mai multe despre această mutilare a versantului montan, m-am lovit de lipsa de comunicare a unuia care s-a erijat într-un mic şef:

Aşa am şi procedat. Am mers la şefi.

Această stare de fapt probabil că a fost cunoscută şi aprobată şi de administraţia parcului. Directorul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, Sorin Tudorescu:

Directorul Sorin Tudorescu a spus că a mers cu Garda de Mediu şi s-a referit la Comisariatul Caraş-Severin. Reţineţi, cu Garda de Mediu din Caraş-Severin. Pentru că voi reveni asupra acestui subiect.

Fiecare Parc Natural din România are un Consiliu Ştiinţific. În cazul celui de la Semenic-Cheile Caraşului rolul acestuia este mai mult ornamental. Aceşti specialişti, oameni de ştiinţă, sunt consultaţi în diverse alte probleme, mai puţin în cele în care se taie copacii…. Şi putem bănui de ce.

Ascultaţi ce a declarat pentru Radio România Reşiţa preşedinte Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, Prof. Dr. Silviu Constantin de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Bucureşti:

Am solicitat şi o explicaţie de la Garda Naţională de Mediu, care a fost în control… după ce am ajuns şi noi în Cula Goznei şi am văzut cum se taie pădurea.

Iată  ceea ce ne-au trimis la redacţia Radio România Reşiţa:

„Întrucât Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului a eliberat avize pentru activităţile economice care urmează a se desfăşura pe teritoriul PNS – CC fără a le supune în prealabil dezbaterii Consiliului Ştiinţific, Administraţia PNS-CC a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 50.000 lei, conform prevederilor legale. În cadrul controalelor care vor fi efectuate în perioada imediat următoare se va verifica întreaga activitate a Administraţiei Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului şi se vor lua masurile ce se impun, potrivit legii”.

Binenţeles că am dorit să afăm şi să aducem în atenţia ascultătorilor Radio România Reşiţa, în marea lor majoritate iubitori de munte, cum s-a ajuns ca motofierăstrăul sau drujba cum este numită, să curme viaţa atâtor copaci care au crescut în linişte în acea zonă, protejând de inundaţii şi asigurând locul în care se aflau multe specii de animale şi plante. Directorul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, Sorin Tudorescu:

Următorul pas l-am făcut la Direcţia Silvică, iar discuţia am purtat-o chiar cu şeful instituţiei, directorul Ştefan Stănescu, şeful silvicultorilor şi din Văliug care au avut ideea să se taie acolo, chiar aproape de Semenic, la câţiva metri de drumul de acces, spre ceea ce a mai rămas din staţiunea de iarnă:

Până aici este clar. Clar că legea a fost făcută de cei care trebuiau să aibă grijă de pădure, silvicultorii…… Clar că nu s-a tăiat cu toporul pentru foc şi s-a făcut prăpăd ecologic. S-au tăiat copacii pentru interese economice. Ale cui, nu ne-am propus să aflăm. Statul are destule instituţii care pot să cerceteze de ce s-a decis să se lase un versant fără cea mai frumoasă podoabă a sa…..pădurea.

Referitor la acest punct, Garda Naţională de Mediu ne-a răspuns:

În urma verificării documentelor care au stat la baza constituirii partizilor şi autorizarea acestora spre exploatare de către Ocolul Silvic Văliug, există suspiciunea că Ocolul Silvic Văliug a încălcat prevederile legale referitoare la regimul silvic, respectiv extragerea unui volum mai mare decât cel prevăzut în amenajamentul silvic şi nerespectarea lucrărilor propuse prin amenajament. Drept urmare, actele de punere în valoare, autorizaţiile de exploatare, planul decenal şi descrierea parcelară din amenajamentul silvic vor fi înaintate departamentului cu atribuţiuni de control în silvicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, pentru a fi analizate şi a dispune în consecinţă”.

 Garda Naţională de Mediu, cel puţin în acest caz a constatat o încălcare flagrantă a legii.

Revenim la directorul Direcţiei Silvice Caraş-Severin, Ştefan Stănescu:

Domnule director al Direcţiei Silvice Caraş-Severin, Ştefan Stănescu, după cum spuneţi dumneavostră, dacă nu-i arie protejată…..chiar se poate tăia…….. ca-n codru?

Silvicultorii nu sunt paznici ai pădurii sau pădurea continuă să fie o sursă de venit. Şi reţineţi, nu am precizat pentru cine. Dar să aflăm de la domnul director al Direcţiei Silvice unde intervin silvicultorii din Ocolul Silvic Văliug:

Dumneavoastră aţi spus domnule director  Ştefan Stănescu. Concluziile pot fi trase de ascultătorii Radio România Reşiţa sau de instituţiile statului cu atribuţii.

 Revenim la ceea ce ne-a răspuns Claudia Robe, din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, referitor la măsurile care au fost luate de corpul de control al instituţiei care a analizat tăierile din zona Cula Goznei a Parcului Naţional Semenic- Cheile Caraşului:

„Întrucât Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului a eliberat avize pentru activităţile economice care urmează a se desfăşura pe teritoriul PNS – CC fără a le supune în prealabil dezbaterii Consiliului Ştiinţific, Administraţia PNS-CC a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 50.000 lei, conform prevederilor legale. În cadrul controalelor care vor fi efectuate în perioada imediat următoare se va verifica întreaga activitate a Administraţiei Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului şi se vor lua masurile ce se impun, potrivit legii. În zona în care s-a efectuat controlul, amenajamentul silvic prevede, ca lucrări propuse, tăieri progresive, însă legalitatea aplicării prevederilor amenajamentului va fi verificată, în cel mai scurt timp, de către departamentul cu atribuţiuni de control în silvicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. În funcţie de rezultatul acestor verificări, Garda Naţională de Mediu va dispune în consecinţă, conform prevederilor legale şi atribuţiilor ce îi revin.”.

 O pădure, cum este cea din Cula Goznei a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se regenerează, poate în trei generaţii. Important este că am reuşit să punem în mişcare instituţiile statului care să protejeze ceea ce ne-a dat natura. Dacă noi oamenii, nu o protejăm ea se răzbună: cu inundaţii, secetă, alunecări de teren. Avem obligaţia să lăsăm şi celor care vin după noi să se bucure de un aer curat şi un peisaj mirific.

Anchetă realizată de Daniel Babun.