Ascultă Radio România Reșița Live

Solstiţiul de iarnă: Astăzi este cea mai scurtă zi din an şi cea mai lungă noapte

Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție”, o întâlnire destul de rară a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Mai mult decât atât, de obicei, cea mai scurtă zi din an nu este şi cea mai friguroasă, fiind vorba desigur de o serie de alţi factori care influenţează temperatura atmosferică. De asemenea, chiar dacă ziua începe să crească, există o întârziere a Pământului în ceea ce priveşte pierderea căldurii, adică pierde mai multă căldură decât primeşte în săptămânile de după solstiţiu. Astfel că ianuarie, Gerarul, este cea mai friguroasă lună.

Aşadar, axa înclinată a Pământului creează atât solstiţiile, cât şi echinocţiile. În cele 365 de zile cât îi ia Terrei să completeze o orbită în jurul Soarelui, planeta, cu axa sa înclinată, trece prin toate fazele. De aceea, în emisfera cealaltă, 21 decembrie marchează echinocţiul de vară, fiind ziua în care partea sudică a Pământului este cea mai apropiată de Soare.

„Marea Conjuncție” ar putea fi o explicație pentru „Steaua Magilor”

Dacă ar fi să puteți obseva cerul doar o noapte în 2020, alegeți noaptea de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care îl dau specialiștii de la Observatorul Astronomic București. Asta pentru că această cea mai lungă noapte a anului coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă, atât de aproape, încât vor părea un astru dublu. S-a spus că aceasta ar fi, de fapt, explicația pentru „Steaua Magilor”.

Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase, așa cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solstițiul de iarnă din 21 decembrie, Jupiter și Saturn vor părea, văzute de pe Pământ, ca o singură stea strălucitoare, pentru că orbitele de 12 și respectiv 29 de ani ale celor două planete se aliniază. 

La ce oră se vede Marea Conjuncție

Cele două planete se văd deja în aceeași zonă de cer încă din luna iulie. Se vor afla în aceeași constelație și, pentru că se mișcă în Sistemul solar, se vor mișca printre stele, apropiindu-se una de alta.

Apropierea minimă și rară (se va mai întâmpla abia în 2080), se va petrece în ultimele două săptămâni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind în seara de 21 decembrie. Atunci, în jurul orei 18:00, se vor vedea înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer. Cele două planete aproape că nu se vor putea distinge una față de cealaltă, iar prin telescop se vor putea vedea în același câmp și inelele lui Saturn, și benzile de nori ale lui Jupiter, împreună cu sistemele de sateliți ai planetelor, arată Observatorul Astronomic.

Ce se întâmplă la solstițiul de iarnă

Momentul solstițiului de iarnă 2020 în România va fi, luni, 21 decembrie, la două minute după prânz, adică la ora 12:02.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. În ziua în care are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică, în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară.

Solstiţiul de iarnă se produce când înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud, Soarele nu răsare şi se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului în care lumina zilei are cea mai scurtă durată în emisfera nordică şi cea mai lungă durată în cea sudică.

Axa polilor Pământului este înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de Ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2020: Obiceiuri şi tradiții

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximație, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.

Sursa: www.romaniatv.net, digi24.ro

Sursa foto: stirimondene.ro

Solstiţiul de iarnă: Astăzi este cea mai scurtă zi din an şi cea mai lungă noapte

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 decembrie 2020, 08:00 / actualizat: 21 decembrie 2020, 9:45

Solstițiul de iarnă 2020 are loc anul acesta pe data de 21 decembrie, la ora 12.02, moment în urma căruia ziua va începe să crească.

În această zi, emisfera nordică a planetei este în punctul cel mai îndepărtat faţă de soare, scrie USA Today.

Momentul exact are loc în acelaşi timp peste tot pe Pământ. În România, are loc la 12.02.

Una dintre cele mai faimoase celebrări are loc la Stonehenge din Anglia, unde druizii, păgânii şi alţii se adună în fiecare an pentru a celebra evenimentul. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Solstiţiul de iarnă, la fel ca cel de vară şi echinocţiile de toamnă şi primăvară, sunt evenimente centrale în culturile precreştine.

Din punct de vedere cultural, solstiţiile şi echinocţiile sunt folosite pentru a puncta începuturile sau mijlocul sezoanelor”, a precizat Rick Kline de la Spacecraft Planetary Imaging Facility, ce ţine de Universitatea Cornell.

Solstiţiul este începutul astronomic al iernii, chiar dacă meteorologii văd 1 decembrie ca fiind începutul anotimpului, ce marchează începutul celor mai reci trei luni din an din Emisfera Nordică. După solstiţiu, zilele încep din nou să crească.

Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție”, o întâlnire destul de rară a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Mai mult decât atât, de obicei, cea mai scurtă zi din an nu este şi cea mai friguroasă, fiind vorba desigur de o serie de alţi factori care influenţează temperatura atmosferică. De asemenea, chiar dacă ziua începe să crească, există o întârziere a Pământului în ceea ce priveşte pierderea căldurii, adică pierde mai multă căldură decât primeşte în săptămânile de după solstiţiu. Astfel că ianuarie, Gerarul, este cea mai friguroasă lună.

Aşadar, axa înclinată a Pământului creează atât solstiţiile, cât şi echinocţiile. În cele 365 de zile cât îi ia Terrei să completeze o orbită în jurul Soarelui, planeta, cu axa sa înclinată, trece prin toate fazele. De aceea, în emisfera cealaltă, 21 decembrie marchează echinocţiul de vară, fiind ziua în care partea sudică a Pământului este cea mai apropiată de Soare.

„Marea Conjuncție” ar putea fi o explicație pentru „Steaua Magilor”

Dacă ar fi să puteți obseva cerul doar o noapte în 2020, alegeți noaptea de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care îl dau specialiștii de la Observatorul Astronomic București. Asta pentru că această cea mai lungă noapte a anului coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă, atât de aproape, încât vor părea un astru dublu. S-a spus că aceasta ar fi, de fapt, explicația pentru „Steaua Magilor”.

Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase, așa cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solstițiul de iarnă din 21 decembrie, Jupiter și Saturn vor părea, văzute de pe Pământ, ca o singură stea strălucitoare, pentru că orbitele de 12 și respectiv 29 de ani ale celor două planete se aliniază. 

La ce oră se vede Marea Conjuncție

Cele două planete se văd deja în aceeași zonă de cer încă din luna iulie. Se vor afla în aceeași constelație și, pentru că se mișcă în Sistemul solar, se vor mișca printre stele, apropiindu-se una de alta.

Apropierea minimă și rară (se va mai întâmpla abia în 2080), se va petrece în ultimele două săptămâni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind în seara de 21 decembrie. Atunci, în jurul orei 18:00, se vor vedea înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer. Cele două planete aproape că nu se vor putea distinge una față de cealaltă, iar prin telescop se vor putea vedea în același câmp și inelele lui Saturn, și benzile de nori ale lui Jupiter, împreună cu sistemele de sateliți ai planetelor, arată Observatorul Astronomic.

Ce se întâmplă la solstițiul de iarnă

Momentul solstițiului de iarnă 2020 în România va fi, luni, 21 decembrie, la două minute după prânz, adică la ora 12:02.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. În ziua în care are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică, în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară.

Solstiţiul de iarnă se produce când înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud, Soarele nu răsare şi se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului în care lumina zilei are cea mai scurtă durată în emisfera nordică şi cea mai lungă durată în cea sudică.

Axa polilor Pământului este înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de Ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2020: Obiceiuri şi tradiții

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximație, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.

Sursa: www.romaniatv.net, digi24.ro

Sursa foto: stirimondene.ro

Crăciunul – cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu
Actualitate miercuri, 25 decembrie 2024, 00:28

Crăciunul – cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu

Cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi mari, săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului. Veche de peste două milenii,...

Crăciunul – cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu
Tramvaiele circulă în Reşiţa după un program special de sărbători
Actualitate marți, 24 decembrie 2024, 20:09

Tramvaiele circulă în Reşiţa după un program special de sărbători

Tramvaiele circulă în Reşiţa după un program special de sărbători. „Între 25 decembrie 2024 şi 7 ianuarie 2025, inclusiv, transportul...

Tramvaiele circulă în Reşiţa după un program special de sărbători
Obiceiuri de sărbători la Gărâna: Seara de Ajun şi ziua de Crăciun
Actualitate marți, 24 decembrie 2024, 18:00

Obiceiuri de sărbători la Gărâna: Seara de Ajun şi ziua de Crăciun

Astăzi este ultima zi din Postul Naşterii Domnului, zi cunoscută şi ca Ajunul Crăciunului. De seara Ajunului şi ziua de Crăciun sunt legate...

Obiceiuri de sărbători la Gărâna: Seara de Ajun şi ziua de Crăciun
Seara de ajun la maghiarii din Banat
Actualitate marți, 24 decembrie 2024, 16:00

Seara de ajun la maghiarii din Banat

Dincolo de o sărbătoare religioasă, Crăciunul înseamnă pentru creştinii din toată lumea timpul petrecut cu familia, petrecerile alături de...

Seara de ajun la maghiarii din Banat
Actualitate marți, 24 decembrie 2024, 15:50

Forțe proaspete la Poliția din Caraș-Severin

Din această săptămână, 42 de absolvenți ai școlilor de poliție, și-au început activitatea la Inspectoratul de Poliție Județean...

Forțe proaspete la Poliția din Caraș-Severin
Actualitate marți, 24 decembrie 2024, 15:23

Primăria Timişoara și Direcţia de Asistenţă Socială au deschis un nou adăpost de urgență

Primăria Timişoara îndeamnă populaţia să nu uite de sărbători de cei care nu au un acoperiș deasupra capului şi anunţă că în...

Primăria Timişoara și Direcţia de Asistenţă Socială au deschis un nou adăpost de urgență
Actualitate marți, 24 decembrie 2024, 15:13

Medicii cărăşeni îndeamnă bolnavii cronici să nu renunţe la medicamente de sărbători

Medicii Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa îndeamnă bolnavii cronici să-şi respecte tratamentul şi în perioada sărbatorilor de iarnă....

Medicii cărăşeni îndeamnă bolnavii cronici să nu renunţe la medicamente de sărbători
Actualitate marți, 24 decembrie 2024, 14:21

Personalul de la DSP, Ambulanţă şi Centrele Medicale de Permanenţă, la datorie de Crăciun

Direcţia de Sănătate Publică din Caraş-Severin asigură permanenţă de Crăciun şi de Revelion. Toate spitalele au liniile de gardă...

Personalul de la DSP, Ambulanţă şi Centrele Medicale de Permanenţă, la datorie de Crăciun