[FOTO] Hanuka – sărbătoarea Luminilor marcată la Reşiţa
Hanuka sau sărbătoarea Luminilor este una din sărbătorile tradiţionale ale evreilor. „În timpul stăpânirii greco-siriene (165 î.e.n) , un grup de iudei numiţi Macabei, au luptat şi au eliberat Templul din Ierusalim. Când au dorit să îl resfinţească, au găsit o căniţă cu ulei şi au aprins sfeşnicul cu şapte lumânări. Iniţial căniţa cu ulei ajungea doar pentru o zi, dar minunea este că a fost de ajuns pentu opt. Aşa a părut sfeşnicul cu opt braţe. Pe acesta se pot vedea nouă lumânări, însă una va fi mereu mai sus sau mai jos, pentru că acela este ajutătorul cu care se aprind celelalte”, a explicat pentru Radio Reşiţa Ivan Schnabel – preşedintele comunităţii evreieşti din Reşiţa.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 28 decembrie 2016, 17:00 / actualizat: 28 decembrie 2016, 18:02
Hanuka sau sărbătoarea Luminilor este una din sărbătorile tradiţionale ale evreilor. „În timpul stăpânirii greco-siriene (165 î.e.n) , un grup de iudei numiţi Macabei, au luptat şi au eliberat Templul din Ierusalim. Când au dorit să îl resfinţească, au găsit o căniţă cu ulei şi au aprins sfeşnicul cu şapte lumânări. Iniţial căniţa cu ulei ajungea doar pentru o zi, dar minunea este că a fost de ajuns pentu opt. Aşa a părut sfeşnicul cu opt braţe. Pe acesta se pot vedea nouă lumânări, însă una va fi mereu mai sus sau mai jos, pentru că acela este ajutătorul cu care se aprind celelalte”, a explicat pentru Radio Reşiţa Ivan Schnabel – preşedintele comunităţii evreieşti din Reşiţa.
Menora se aprinde o dată cu lăsarea nopţii, cu excepţia zilei de Sabat când luminiţele de Hanuka se aprind cu o jumătate de ceas înainte de apusul soarelui. Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi să fie amplasate într-un loc foarte vizibil. Ele pot continua să ardă oricât de târziu în noapte. Obiceiul este de a aprinde o singură lumină în prima seară, două în a doua seara, trei în a treia şi aşa mai departe, de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, ard toate.
Evreii din Reşiţa s-au întâlnit miercuri, 28 decembrie, la jumătatea perioadei de 8 zile dedicată acestei sărbători a luminilor în sinagoga maură din urbe. La eveniment pe lângă adepţii cultului mosaic a fost prezent şi corul „Shalom” al comunităţii evreieşti din Timişoara, dar şi rabinul care coordonează viaţa spirituală a cultului din Braşov, Sibiu şi municipiul de pe Bega.
Comunitatea iudaică din Caraş-Severin mai numără în jur de 75 de membri, iar la Reşiţa mai sunt aproximativ 25 de persoane. Aceştia fac eforturi să-şi păstreze identitatea şi să menţină vie flacăra credinţei strămoşeşti, a mai spus Ivan Schnabel. (Hardy Cvoica)