România a semnat cu Serbia un Memorandum pentru construirea interconectorului de gaze
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat luni, la Porţile de Fier I, împreună cu ministrul Minelor şi Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul de Înţelegere privind Proiectul de Construcţie a Interconectorului de Gaze între România şi Serbia, a anunţat oficialul român pe Facebook.
Articol editat de Valentina Adam, 5 august 2024, 15:54
„Acest proiect strategic va conecta sistemul de transport al gazelor naturale din Serbia, prin nodul tehnologic Mokrin, cu magistrala BRUA din România, deschizând noi oportunităţi pentru diversificarea surselor de energie şi creşterea competitivităţii preţurilor la gaze. Interconectorul Arad-Mokrin va juca un rol esenţial în securitatea energetică şi în integrarea regională a pieţelor de energie. Ne dorim să începem construcţia anul viitor, pentru ca acest proiect să devină realitate până cel târziu în 2028”, a declarat Burduja.
El a precizat că, prin această investiţie, România va obţine două beneficii pentru toţi românii: o piaţă mai competitivă, care va aduce preţul cel mai mic consumatorilor, securitate energetică, dezinsularizarea sistemelor energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare.
„Totodată, colaborăm strâns cu Serbia pentru dezvoltarea interconexiunilor de energie electrică, iar proiectul strategic Reşiţa-Pancevo avansează prin eforturile Transelectrica. La finalul acestui an va fi gata circuitul 2, iar în prima parte a lui 2025 va fi terminat întregul proiect, inclusiv circuitul 1. Prin acest parteneriat cu un aliat istoric de nădejde, ne asigurăm că România îşi asumă pe deplin să acţioneze ca un actor cheie în regiune, cu un sector energetic puternic, competitiv, stabil şi orientat spre viitor”, a mai spus ministrul român.
Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, judeţul Timiş) şi va avea lungimea de circa 86 km (graniţa dintre România şi Serbia – localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş), potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei. Conducta traversează, pe teritoriul României, următoarele UAT-uri: Recaş, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pişchia, Sânandrei, Orţişoara, Satchinez, Biled, Şandra, Gottlob, Comloşu Mare şi va fi proiectată astfel încât să asigure curgerea bidirecţională a unui debit de gaze de minimum 1,6 mld Smc/an (183 000 Smc/h).
România şi Serbia vor face toate eforturile pentru a începe construcţia propriu-zisă anul viitor, investiţia fiind estimată a fi finalizată până în 2028, subliniază instituţia.
În context, Burduja a precizat că, în primul trimestru al acestui an, România a asigurat aproape 30% din producţia de gaz a întregii Uniuni Europene. „Compania naţională Romgaz are în continuare planuri mari: Neptun Deep, investiţia de patru miliarde de euro din Marea Neagră, va dubla producţia de gaz românesc din 2027; iar la Caragele se forează mai mult ca oricând, cu un program de investiţii de peste un miliard de lei şi aşteptăm noi veşti bune anul acesta”, a menţionat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, România are toate atuurile pentru a fi hub energetic în piaţa de gaze şi pilon de stabilitate pentru ţările vecine. „Transgaz lucrează la foc automat la terminarea BRUA (magistrala de la Marea Neagră la graniţa de Vest, segmentul Tuzla-Podişor e ultimul lipsă, iar lucrările sunt avansate) şi la operaţionalizarea Coridorului Vertical, alternativă la gazele ruseşti pentru întreaga regiune”, a mai declarat ministrul Energiei.
Agerpres