Ascultă Radio România Reșița Live

[INTERVIU] [VIDEO-AUDIO] Dr. Ioan Sfera din Banatul Istoric, o personalitate a românilor din Serbia

Reporter: Ce vă consideraţi?

Dr. Sfera: Bănăţean din Banatul Istoric.

Reporter: Domnule doctor dumneavoastră v-aţi pus amprenta asupra unui proiect al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi al Spitalului din Vârşeţ. Ce premiu aţi obţinut cu acest proiect?

Dr. Sfera: A fost un proiect foarte bun, pentru ambele spitale. Eu sunt autorul proiectului. Lider a fost Spitalul General din Vârşeţ, partener a fost Spitalul Județean din Reşiţa. Este vorba de prima telemedicină viabilă şi aplicativă în România, dar telemedicină adevărată aşa cum o au americanii, în istoria sistemului sanitar românesc şi sârbesc este această telemedicină implementată prin acest proiect. Acest proiect a avut un cost de peste 1.148 de mii de euro finanţat de Uniunea Europeană. În toată Europa s-au finanţat, în perioada 2007- 2013, peste 8000 de proiecte. Pentru întâia oară a fost ales un proiect de Europa de Est, a fost ales un proiect de bune practici, adică primul din cele patru alese din Europa pe această perioadă. Am avut onoarea să fiu la Bruxelles trei zile când s-a promovat acest proiect, împreună cu doamna Oana Cristea, director de la Autoritatea de Management a Proiectelor Europene de la Bucureşti.

Reporter: Cum ajută acest proiect pacienţii, cum ajută medicii?

Dr. Sfera: În primul rând, prin sistemul de telemedicină, spitalul din Vârşeţ şi cel din Reşiţa, comunică non-stop online prin imagistica medicală şi tot ce este în format digital legat de un pacient. Nu mai călătoreşte pacientul, călătoresc informaţiile: un CT, un RMN, o radiografie, o mamografie, o ecografie, o videocoloroscopie, o endoscopie. Chiar şi operaţiile se pot transmite online prin acest sistem. Nu se consultă numai între Reşiţa şi Vârşeţ. Poate Reşiţa cu Chicago, cu Sydney, cu Geneva, cu toate oraşele sau institutele medicale universitare care au sistem de telemedicină. La fel şi Vârşeţ. Acesta a fost începutul şi acest proiect a început să dezvolte telemedicina şi în Serbia şi în România.

După acest proiect am făcut un proiect de diagnostic antenatal al malformaţiilor fetale împreună cu Spitalul General din Vârşeţ şi Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă din Timişoara. Și Timişoara a primit sistemul de telemedicină la obstretică, ginecologie la Odobescu şi la Municipal. Aşa că telemedicina se extinde şi rolul meu este unul de a extinde telemedicina în toată România şi Serbia.

Reporter: Sunteţi pionier în acest domeniu?

Dr. Sfera: Da, chiar pionier. Am licenţa de masters în sistemele informaţionale în îngrijirea sănătăţii şi continui cu doctoratul în telemedicină.

Suntem într-un proiect nou, de îngrijiri paleative de tip Hospice unde sunt trei parteneri: Spitalul Judeţean din Reşiţa, Spitalul Municipal din Timişoara şi Spitalul de Boli Pulmonare din Biserica Albă. Bolnavii oncologici în faze terminale vor avea trei instituţii, două în partea românească şi una în partea sârbească. De partea românească mai sunt acest tip de instituţii Hospce, dar în Serbia este o premieră. Bolnavii în faze terminale de cancer vor avea parte de îngrijiri paleative, adică se referă la ameliorarea durerilor. Toate statisticile americane şi englezeşti spun că prin ameliorarea durerilor se prelungeşte viaţa bolnavilor oncologici cu 6 până la 9 luni. Nu prelungeşte doar viaţa, ci şi calitatea. Eliminând durerea primeşti o calitate a vieţii mai decentă. Durerea este disconfortul cel mai mare pe care poate să-l suporte o fiinţă omenească.

Reporter: Cred că un om când are o durere mare preferă să se stingă.

Dr. Sfera: Da. Mai cu seamă la bolnavii oncologici la care durerile persistă zile, săptămâni, luni întregi şi este un disconfort şi pentru pacient, şi pentru familie, şi pentru societate. Tipul de îngrijiri paleative Hospice se referă la un echipament medical la care este conectat pacientul, la pompe de perfuzie care timp de 24 de ore injectează în sângele pacientului doza necesară de analgezic., aşa că pacientul nu mai trăieşte cu dureri.

O să fie accesat şi un proiect strategic pe 15 martie. Este vorba de judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Mehedinţi din România şi Voivodina din Serbia. Nu o să dau toate datele, dar dau doar un amănunt. O să intre această zonă între cele puţine mondiale care să aibă un suport de tip life-suport, adică dacă un pacient nu are moarte cerebrală, se conectează la un aparat şi mai trăieşte 30 de zile. În această perioadă se poate rezolva cauza din care putea să aibă un deces. În caz de moarte cerebrală poate să rămână cu organele intacte pentru eurotransplant.

Reporter: Şi aici faceţi muncă de pionierat?

Dr. Sfera: Da. Sunt autorul ideii, sunt promotorul ideii. Proiectele strategice merg pe alte principii. Prima întâlnire va fi la Novi Sad şi toate documentele trebuie să se pună la punct.

Reporter: Ce specialitate aveţi?

Dr. Sfera: Am trei specialităţi. Medicină internă, telemedicină şi medicină cuantică.

Reporter: Cuantică?

Dr. Sfera: Ceva nou. Foarte nou. Terapia cu unde electromagnetice rezonante. Nu există în România, există în Serbia. Mentorul meu a fost academicianul Serghei Sitko din Kiev, care este un pionier mondial în medicina cuantică, medicina veacului 21. Ca şi fizică cuantică, există şi medicină cuantică, bazată pe fizică cuantică.

Reporter: Cum va ajuta aceasta pacientul?

Dr. Sfera: Diferite boli prin aparatele care emit unde de frecvenţă înaltă şi amplitudine mică tratează aproape, zic aproape, toate bolile. Mai ales durererea. Durerea dispare în decurs de 30 de secunde când se aplică aceste aparate care iradiază, depinde de diagnostic, dacă este hipertensiune arterială sau o paralizie, se pu pe anumite puncte de pe corpul omului şi pacientul va fi iradiat timp de 40 sau 50 de minute. Nu sunt radiaţii nocive că nu sunt radiaţii X ci sunt radiaţii electromagnetice pe principiul de rezonanţă magnetică.

Reporter: Ajută organul omului să lupe el cu boala?

Dr. Sfera: Scheletul electomagnetic al omului. Este format din 365 de puncte, câte zile sunt în an. Se numesc puncte biologic active. Prin scheletul acesta funcţionează organismul nostru, organele noastre şi toate sistemele noastre. Dacă apar unele dereglări, amintim prin aceste puncte biologic active, cu aparatura respectivă, ca organismul să funcţioneze pe memoria când a funcţionat ca organism sănătos. Îi trimitem o frecvenţă sănătoasă.

Reporter: Domnule doctor sunteţi implicat şi în viaţa comunităţii româneşti din Serbia.

Dr, Sfera: Da. Sunt preşedintele Partidului Român. Un scurt istoric. Partidul Român îşi trage rădăcinile din timpul Imperiului Austro-Ungar. S-a numit Partidul Naţional Român. Pe timpul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în anul 1922 şi-a luat denumirea de Partidul Român. A existat timp de 9- 10 ani şi numai atunci au avut deputaţi în Parlamentul Serbiei. Pe domnul doctor Ioan Jian din Alibunar şi pe domnul doctor Alexandru Butoarcă din Vârşeţ. S-a stins acest partid, a venit sistemul comunism, nu era voie de alte partide. În 2012 s-a format din nou Partidul Românesc, dar cu denumirea Alianţa Românilor din Voivodina. În urmă cu 2 ani, la cerinţa membrilor Alianţa şi-a reluat denumirea istorică de Partidul Român. Aşă că, Partidul Român, partid înregistrat la Ministerul Justiţiei, partid politic românesc, încercăm din nou să punem pe picioare etnia românească din Serbia. Cea din Voivodina şi cea din sud-estul Serbiei.

Reporter: Valea Timocului?

Dr. Sfera: Eu zic sud-estul Serbiei deoarece românii din această regiune se află într-o zonă mult mai largă decât Valea Timocului. Sud-estul Serbiei este până jos la Vranje şi la Surdulița avem sate româneşti. Şi acolo nu este Valea Timocului, este sud-estul Serbiei. Eu prefer să zic sud-estul Serbiei pentru că acolo sunt mulţi, mult mai mulţi români decât în Voivodina. Din păcate în Voivodina, în urmă cu 100 de ani, după statisticile ungureşti erau 114 mii de români. Astăzi în Voivodina sunt 30, dar eu aș zice 40 de mii de români. În statisticile oficiale nu prea am încredere.

Reporter: Vor să fie asimilare?

Dr. Sfera: Asimilarea se face tiptil de zeci de ani. Românii au trăit şi trăiesc momente grele, după cum spune un profesor universitar din Novi Sad, sunt pe cale de dispariţie. Dânsul după calcule şi formule statistice care se ocupă cu demografia, a spus că în jurul anului 2060 românii vor dispare. Eu nu vreau, şi mulţi români nu vreau să existăm ca etnie folclorică, dansăm şi cântăm. Noi am fost o etnie care am avut instituţiile sale, băncile sale, intreprinderile sale, dar….

Reporter: Personalităţile sale, aș vrea eu să completez.

Dr. Sfera: Da, personalităţile….

Reporter: Cum sunteţi şi dumneavoastră.

Dr. Sfera: Nu ceream fonduri nici de la Guvernul României, nici din altă parte, ci prin fondurile proprii ne-am făcut bisericile în Voivodina- 44 de biserici- cred că nu greşesc, cămine culturale, instituţii, clădiri. Le-au făcut românii din Banatul Istoric.

Reporter: Dumneavoastră vă consideraţi român sau sârb?

Dr. Sfera: De când ştiu că am început să vorbesc şi să gândesc sunt român. Şi la Bruxelles când am luat premiul am spus că întotdeauna, români, filonul cultural românesc, participă la buchetul frumos mondial. Cu ştiinţa, cultura, cu vrednicia, absolut cu multe părţi frumoase, pozitive, care le aducem civilizaţiei omeneşti. Aşa că şi aicea, noi nu suntem o etnie sau o naţionalitate care vrem rău statului în care trăim, sârb. Nu vrem să ne confruntăm. Dar nu mai vrem să tăcem. Nu mai vrem să spunem că este bine. Şi la declaraţiile inter-parlamentare sârbo-române spunem că totul este frumos. Eu i-am contrazis, nu este frumos. Din cauză că nu mai pot, inteligenţa mea, materia mea cenuşie nu mai poate să permită. Am mulţi români care nu mai pot să permită să vorbim în felul acesta. De ce să nu vorbim. Am ajuns să nu mai acceptăm să fim manipulaţi, din cauză că ne jigneşte foarte mult, ne jigneşte existenţa, inteligenţa noastră, predecesorii noştrii care s-au luptat ca noi să existăm astăzi aicea. Şi ne vor jigni şi pe succesorii noştri care vor spune că nu am făcut nimic.

Reporter: Poporul sârb este şi el extraordinar. Românii şi sârbii au fost fost prieteni de-a lungul istorie. Noi bănăţenii suntem altceva.

Dr. Sfera: Binenţeles. Ţinuturile care istoric să zic, alte guvernări au lăsat o amprentă, pozitivă, de acceptare a multiculturalităţii însemană foarte mult pentru noi. Pentru bănăţenii care indiferent dacă sunt de etnie română, sârbă, maghiară sau germană, am convieţuit împreună şi am fost prieteni împreună. Am luat, eu aş zice ce este bun de la germani, maghiari, români sau sârbi şi am convieţuit. Au venit alte vânturi care au adus un popor, să zic de etnia respectivă, care a impus alte valori. Noi ne opunem valorilor acelora sălbatice, le numesc eu, din cauză că noi am fost obişnuiţi cu alte valori mai civilizate.

Reporter: E vorba de un popor din estul Europei?

Dr. Sfera: Da.

Reporter: Nu spunem numele…

Dr. Sfera: Nu spunem numele…

Reporter: Îşi dă toată lumea seama.

Dr. Sfera: Îşi dă lumea seama.

Reporter: Sunteți o personalitate care nu este prea cunoscută în România decât în mediile foarte înalte, sunt convins că sunteţi un om foarte cunoscut, dar oamenii de rând trebuie să vă cunoască deoarece pentru ei luptaţi.

Dr. Sfera: Fac referire la ce a spus doamna director de la Biroul Regional Transfrontalier Timişoara, Anca Lolescu. Sunteţi un nume european. Cred că sunt cunoscut şi în România. Cred că sunt cunoscut şi în Timişoara şi în Reşiţa. Ştiu eu, în Bucureşti mai mult sau mai puţin. Am fost premiat pentru inovaţii medicale de Colegiul Medicilor din România pentru telemedicina pe care am făcut-o, dar nu aş vrea eu să fiu atât de cunoscut, aş vrea să fie adevăratele necesităţi şi probleme pe care le are etnia română din Serbia. Ele să fie cunoscute. Nu să fie plasate de românii securişti din Serbia, care plasează altceva, că totul este lapte şi miere, dar nu este. În primul rând numărul acesta, care am descrescut în 100 de ani de la 114 mii la 40 sau 30 de mii, va să zică suntem pe cale de pierzare. Trebuie să spunem că nu este bine. Pentru a menţine o etnie ca să existe, din cauză că întotdeauna o etnie are un curs natural de stingere, din cauză că majoritatea o acoperă. Este un pericol în fiecare ţară pentru etnii acest lucru. Dar, pentru a exista etnia românească, trebuie să dezvolţi anumite infrastructuri în satele româneşti, în regiunea românească. Dacă noi am întoarce lucrurile altfel şi să spunem OK suntem 30 sau 40 de mii în Banatul Sârbesc, în Voivodina. Dar când iei în posesiune pământul arabil pe care îl au aceşti români, noi suntem 60 la sută. Deoarece pământul arabil este teritoriul, propriu-zis fizică geografică. Degeaba spunem că suntem 30 de mii când deţinem 60 la sută din teritoriu.

Reporter: Credeţi că nici autorităţile româneşti nu fac nimic pentru a susţine conaţionalii noştrii?

Dr. Sfera: Ultima întâlnire, în urmă cu o lună sau doua, am avut-o la Consulatul României din Vârşeţ unde a fost delegaţia parlamentară, să nu numesc cine a fost în delegaţia parlamentară, şi a avut o întâlnire cu românii. Am zis că nu ştiu ce caută 70 la sută de români care sunt din Voivodina, nu am ştiut ce caută acolo. Eu îi cunosc că lucrează contra intereselor românilor şi ce ai să discuţi cu dânşii. Şi al doilea lucru, am zis că au avut întâlnirea interparlamentară şi au spus că relaţiile sunt OK, bune. Am afirmat că nu sunt bune şi îi contrazic. Am dat argumente pentru ce îi contrazic, şi pot să dau argumente trei zile pentru ce îi contrazic. Din cauză că sunt multe lucruri care se perpetuează din guvern în guvern, din an în an, din generaţie în generaţie. Aşa că le-am făcut un singur reproş, să copieze de la colegii maghiari care au Departamentul Maghiarilor de Pretutindeni unde muncesc 1000 de angajaţi şi care ştiu în fiecare zi unde s-a născut la un sat vis-a-vis de Voivodinţi şi ştiu câţi au murit şi ce se întâmplă, ce necesităţi au. Să facă un Departament al Românilor de Pretutindeni de genul acesta.

Reporter: Există dar nu funcţionează.

Dr. Sfera: Există, dar eu aş zice în miniatură, dar nu funcţionează deloc. Un lucru îl repeţi de ani de zile şi tot acel lucru îl spui, păi nu mai ai chef nici să-l repeţi şi nici să-l spui.

Reporter: Oboseşti.

Dr. Sfera: Oboseşti pur şi simplu. Atunci te găseşti într-o poziţie că nu mai ştii ce să faci şi cum să faci. În primul rând, toate partidele sârbeşti vin în capul românilor de parcă suntem 4 milioane, nu 40 de mii. Vin şi intră şi îţi divizează corpul electoral. Aşa că ei ar vrea să fie la Partidul Român, sunt Partidul Român, dar când se votează trebuie să voteze pentru altcineva că depind de postul de muncă. Aici încă aşa se poartă politica.

Reporter: Cred că şi în România. Ceea ce spuneţi dumneavoastră e şi în România.

Dr. Sfera: Posibil. Dar circul în România cred că nu este atât de agresiv ca aicea.

Reporter: Noi am ajuns în Uniunea Europeană.

Dr. Sfera: Da, sunteţi şi aveţi nişte mecanisme cu care puteţi unele lucruri să le controlaţi. Noi nu suntem. Aici încă este mecanismul vestului sălbatic.

Reporter: Mulţumesc domnule doctor. Vă doresc mult succes în continuare. Vă doresc să reuşiţi să faceţi toate proiectele pe care le aveţi în plan, le aveţi în minte, pentru că ceea ce faceţi dumneavoastră, o faceţi în beneficiul oamenilor.

Dr. Sfera: Pur şi simplu numai în beneficiul cetăţenilor. Indiferent daca-i de partea românească sau sârbească. Tot ce am făcut, toate proiectele au venit în beneficiul cetăţenilor. Un lucru să vă spun. Spitalul din Vârşeţ, dacă nu prin cele două proiecte pe care le-am făcut, de telemedicină şi diagnostic antenatal al malformaţiilor fetale a fost echipat şi a primit licenţa de a putea să lucreze. Altfel spitalul se închidea.

[INTERVIU] [VIDEO-AUDIO] Dr. Ioan Sfera din Banatul Istoric, o personalitate a românilor din Serbia

Articol editat de Daniel Babun, 3 februarie 2016, 10:55 / actualizat: 3 februarie 2016, 16:05

Mai jos puteţi asculta un amplu interviu realizat de Daniel Babun cu dr. Ioan Sfera în satul Voivodinți din Banatul Istoric pe teme medicale, dar şi despre problemele românilor din Serbia.

Facem menţiunea că interviul este atât audio cât şi transcris.

Reporter: Ce vă consideraţi?

Dr. Sfera: Bănăţean din Banatul Istoric.

Reporter: Domnule doctor dumneavoastră v-aţi pus amprenta asupra unui proiect al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi al Spitalului din Vârşeţ. Ce premiu aţi obţinut cu acest proiect?

Dr. Sfera: A fost un proiect foarte bun, pentru ambele spitale. Eu sunt autorul proiectului. Lider a fost Spitalul General din Vârşeţ, partener a fost Spitalul Județean din Reşiţa. Este vorba de prima telemedicină viabilă şi aplicativă în România, dar telemedicină adevărată aşa cum o au americanii, în istoria sistemului sanitar românesc şi sârbesc este această telemedicină implementată prin acest proiect. Acest proiect a avut un cost de peste 1.148 de mii de euro finanţat de Uniunea Europeană. În toată Europa s-au finanţat, în perioada 2007- 2013, peste 8000 de proiecte. Pentru întâia oară a fost ales un proiect de Europa de Est, a fost ales un proiect de bune practici, adică primul din cele patru alese din Europa pe această perioadă. Am avut onoarea să fiu la Bruxelles trei zile când s-a promovat acest proiect, împreună cu doamna Oana Cristea, director de la Autoritatea de Management a Proiectelor Europene de la Bucureşti.

Reporter: Cum ajută acest proiect pacienţii, cum ajută medicii?

Dr. Sfera: În primul rând, prin sistemul de telemedicină, spitalul din Vârşeţ şi cel din Reşiţa, comunică non-stop online prin imagistica medicală şi tot ce este în format digital legat de un pacient. Nu mai călătoreşte pacientul, călătoresc informaţiile: un CT, un RMN, o radiografie, o mamografie, o ecografie, o videocoloroscopie, o endoscopie. Chiar şi operaţiile se pot transmite online prin acest sistem. Nu se consultă numai între Reşiţa şi Vârşeţ. Poate Reşiţa cu Chicago, cu Sydney, cu Geneva, cu toate oraşele sau institutele medicale universitare care au sistem de telemedicină. La fel şi Vârşeţ. Acesta a fost începutul şi acest proiect a început să dezvolte telemedicina şi în Serbia şi în România.

După acest proiect am făcut un proiect de diagnostic antenatal al malformaţiilor fetale împreună cu Spitalul General din Vârşeţ şi Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă din Timişoara. Și Timişoara a primit sistemul de telemedicină la obstretică, ginecologie la Odobescu şi la Municipal. Aşa că telemedicina se extinde şi rolul meu este unul de a extinde telemedicina în toată România şi Serbia.

Reporter: Sunteţi pionier în acest domeniu?

Dr. Sfera: Da, chiar pionier. Am licenţa de masters în sistemele informaţionale în îngrijirea sănătăţii şi continui cu doctoratul în telemedicină.

Suntem într-un proiect nou, de îngrijiri paleative de tip Hospice unde sunt trei parteneri: Spitalul Judeţean din Reşiţa, Spitalul Municipal din Timişoara şi Spitalul de Boli Pulmonare din Biserica Albă. Bolnavii oncologici în faze terminale vor avea trei instituţii, două în partea românească şi una în partea sârbească. De partea românească mai sunt acest tip de instituţii Hospce, dar în Serbia este o premieră. Bolnavii în faze terminale de cancer vor avea parte de îngrijiri paleative, adică se referă la ameliorarea durerilor. Toate statisticile americane şi englezeşti spun că prin ameliorarea durerilor se prelungeşte viaţa bolnavilor oncologici cu 6 până la 9 luni. Nu prelungeşte doar viaţa, ci şi calitatea. Eliminând durerea primeşti o calitate a vieţii mai decentă. Durerea este disconfortul cel mai mare pe care poate să-l suporte o fiinţă omenească.

Reporter: Cred că un om când are o durere mare preferă să se stingă.

Dr. Sfera: Da. Mai cu seamă la bolnavii oncologici la care durerile persistă zile, săptămâni, luni întregi şi este un disconfort şi pentru pacient, şi pentru familie, şi pentru societate. Tipul de îngrijiri paleative Hospice se referă la un echipament medical la care este conectat pacientul, la pompe de perfuzie care timp de 24 de ore injectează în sângele pacientului doza necesară de analgezic., aşa că pacientul nu mai trăieşte cu dureri.

O să fie accesat şi un proiect strategic pe 15 martie. Este vorba de judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Mehedinţi din România şi Voivodina din Serbia. Nu o să dau toate datele, dar dau doar un amănunt. O să intre această zonă între cele puţine mondiale care să aibă un suport de tip life-suport, adică dacă un pacient nu are moarte cerebrală, se conectează la un aparat şi mai trăieşte 30 de zile. În această perioadă se poate rezolva cauza din care putea să aibă un deces. În caz de moarte cerebrală poate să rămână cu organele intacte pentru eurotransplant.

Reporter: Şi aici faceţi muncă de pionierat?

Dr. Sfera: Da. Sunt autorul ideii, sunt promotorul ideii. Proiectele strategice merg pe alte principii. Prima întâlnire va fi la Novi Sad şi toate documentele trebuie să se pună la punct.

Reporter: Ce specialitate aveţi?

Dr. Sfera: Am trei specialităţi. Medicină internă, telemedicină şi medicină cuantică.

Reporter: Cuantică?

Dr. Sfera: Ceva nou. Foarte nou. Terapia cu unde electromagnetice rezonante. Nu există în România, există în Serbia. Mentorul meu a fost academicianul Serghei Sitko din Kiev, care este un pionier mondial în medicina cuantică, medicina veacului 21. Ca şi fizică cuantică, există şi medicină cuantică, bazată pe fizică cuantică.

Reporter: Cum va ajuta aceasta pacientul?

Dr. Sfera: Diferite boli prin aparatele care emit unde de frecvenţă înaltă şi amplitudine mică tratează aproape, zic aproape, toate bolile. Mai ales durererea. Durerea dispare în decurs de 30 de secunde când se aplică aceste aparate care iradiază, depinde de diagnostic, dacă este hipertensiune arterială sau o paralizie, se pu pe anumite puncte de pe corpul omului şi pacientul va fi iradiat timp de 40 sau 50 de minute. Nu sunt radiaţii nocive că nu sunt radiaţii X ci sunt radiaţii electromagnetice pe principiul de rezonanţă magnetică.

Reporter: Ajută organul omului să lupe el cu boala?

Dr. Sfera: Scheletul electomagnetic al omului. Este format din 365 de puncte, câte zile sunt în an. Se numesc puncte biologic active. Prin scheletul acesta funcţionează organismul nostru, organele noastre şi toate sistemele noastre. Dacă apar unele dereglări, amintim prin aceste puncte biologic active, cu aparatura respectivă, ca organismul să funcţioneze pe memoria când a funcţionat ca organism sănătos. Îi trimitem o frecvenţă sănătoasă.

Reporter: Domnule doctor sunteţi implicat şi în viaţa comunităţii româneşti din Serbia.

Dr, Sfera: Da. Sunt preşedintele Partidului Român. Un scurt istoric. Partidul Român îşi trage rădăcinile din timpul Imperiului Austro-Ungar. S-a numit Partidul Naţional Român. Pe timpul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în anul 1922 şi-a luat denumirea de Partidul Român. A existat timp de 9- 10 ani şi numai atunci au avut deputaţi în Parlamentul Serbiei. Pe domnul doctor Ioan Jian din Alibunar şi pe domnul doctor Alexandru Butoarcă din Vârşeţ. S-a stins acest partid, a venit sistemul comunism, nu era voie de alte partide. În 2012 s-a format din nou Partidul Românesc, dar cu denumirea Alianţa Românilor din Voivodina. În urmă cu 2 ani, la cerinţa membrilor Alianţa şi-a reluat denumirea istorică de Partidul Român. Aşă că, Partidul Român, partid înregistrat la Ministerul Justiţiei, partid politic românesc, încercăm din nou să punem pe picioare etnia românească din Serbia. Cea din Voivodina şi cea din sud-estul Serbiei.

Reporter: Valea Timocului?

Dr. Sfera: Eu zic sud-estul Serbiei deoarece românii din această regiune se află într-o zonă mult mai largă decât Valea Timocului. Sud-estul Serbiei este până jos la Vranje şi la Surdulița avem sate româneşti. Şi acolo nu este Valea Timocului, este sud-estul Serbiei. Eu prefer să zic sud-estul Serbiei pentru că acolo sunt mulţi, mult mai mulţi români decât în Voivodina. Din păcate în Voivodina, în urmă cu 100 de ani, după statisticile ungureşti erau 114 mii de români. Astăzi în Voivodina sunt 30, dar eu aș zice 40 de mii de români. În statisticile oficiale nu prea am încredere.

Reporter: Vor să fie asimilare?

Dr. Sfera: Asimilarea se face tiptil de zeci de ani. Românii au trăit şi trăiesc momente grele, după cum spune un profesor universitar din Novi Sad, sunt pe cale de dispariţie. Dânsul după calcule şi formule statistice care se ocupă cu demografia, a spus că în jurul anului 2060 românii vor dispare. Eu nu vreau, şi mulţi români nu vreau să existăm ca etnie folclorică, dansăm şi cântăm. Noi am fost o etnie care am avut instituţiile sale, băncile sale, intreprinderile sale, dar….

Reporter: Personalităţile sale, aș vrea eu să completez.

Dr. Sfera: Da, personalităţile….

Reporter: Cum sunteţi şi dumneavoastră.

Dr. Sfera: Nu ceream fonduri nici de la Guvernul României, nici din altă parte, ci prin fondurile proprii ne-am făcut bisericile în Voivodina- 44 de biserici- cred că nu greşesc, cămine culturale, instituţii, clădiri. Le-au făcut românii din Banatul Istoric.

Reporter: Dumneavoastră vă consideraţi român sau sârb?

Dr. Sfera: De când ştiu că am început să vorbesc şi să gândesc sunt român. Şi la Bruxelles când am luat premiul am spus că întotdeauna, români, filonul cultural românesc, participă la buchetul frumos mondial. Cu ştiinţa, cultura, cu vrednicia, absolut cu multe părţi frumoase, pozitive, care le aducem civilizaţiei omeneşti. Aşa că şi aicea, noi nu suntem o etnie sau o naţionalitate care vrem rău statului în care trăim, sârb. Nu vrem să ne confruntăm. Dar nu mai vrem să tăcem. Nu mai vrem să spunem că este bine. Şi la declaraţiile inter-parlamentare sârbo-române spunem că totul este frumos. Eu i-am contrazis, nu este frumos. Din cauză că nu mai pot, inteligenţa mea, materia mea cenuşie nu mai poate să permită. Am mulţi români care nu mai pot să permită să vorbim în felul acesta. De ce să nu vorbim. Am ajuns să nu mai acceptăm să fim manipulaţi, din cauză că ne jigneşte foarte mult, ne jigneşte existenţa, inteligenţa noastră, predecesorii noştrii care s-au luptat ca noi să existăm astăzi aicea. Şi ne vor jigni şi pe succesorii noştri care vor spune că nu am făcut nimic.

Reporter: Poporul sârb este şi el extraordinar. Românii şi sârbii au fost fost prieteni de-a lungul istorie. Noi bănăţenii suntem altceva.

Dr. Sfera: Binenţeles. Ţinuturile care istoric să zic, alte guvernări au lăsat o amprentă, pozitivă, de acceptare a multiculturalităţii însemană foarte mult pentru noi. Pentru bănăţenii care indiferent dacă sunt de etnie română, sârbă, maghiară sau germană, am convieţuit împreună şi am fost prieteni împreună. Am luat, eu aş zice ce este bun de la germani, maghiari, români sau sârbi şi am convieţuit. Au venit alte vânturi care au adus un popor, să zic de etnia respectivă, care a impus alte valori. Noi ne opunem valorilor acelora sălbatice, le numesc eu, din cauză că noi am fost obişnuiţi cu alte valori mai civilizate.

Reporter: E vorba de un popor din estul Europei?

Dr. Sfera: Da.

Reporter: Nu spunem numele…

Dr. Sfera: Nu spunem numele…

Reporter: Îşi dă toată lumea seama.

Dr. Sfera: Îşi dă lumea seama.

Reporter: Sunteți o personalitate care nu este prea cunoscută în România decât în mediile foarte înalte, sunt convins că sunteţi un om foarte cunoscut, dar oamenii de rând trebuie să vă cunoască deoarece pentru ei luptaţi.

Dr. Sfera: Fac referire la ce a spus doamna director de la Biroul Regional Transfrontalier Timişoara, Anca Lolescu. Sunteţi un nume european. Cred că sunt cunoscut şi în România. Cred că sunt cunoscut şi în Timişoara şi în Reşiţa. Ştiu eu, în Bucureşti mai mult sau mai puţin. Am fost premiat pentru inovaţii medicale de Colegiul Medicilor din România pentru telemedicina pe care am făcut-o, dar nu aş vrea eu să fiu atât de cunoscut, aş vrea să fie adevăratele necesităţi şi probleme pe care le are etnia română din Serbia. Ele să fie cunoscute. Nu să fie plasate de românii securişti din Serbia, care plasează altceva, că totul este lapte şi miere, dar nu este. În primul rând numărul acesta, care am descrescut în 100 de ani de la 114 mii la 40 sau 30 de mii, va să zică suntem pe cale de pierzare. Trebuie să spunem că nu este bine. Pentru a menţine o etnie ca să existe, din cauză că întotdeauna o etnie are un curs natural de stingere, din cauză că majoritatea o acoperă. Este un pericol în fiecare ţară pentru etnii acest lucru. Dar, pentru a exista etnia românească, trebuie să dezvolţi anumite infrastructuri în satele româneşti, în regiunea românească. Dacă noi am întoarce lucrurile altfel şi să spunem OK suntem 30 sau 40 de mii în Banatul Sârbesc, în Voivodina. Dar când iei în posesiune pământul arabil pe care îl au aceşti români, noi suntem 60 la sută. Deoarece pământul arabil este teritoriul, propriu-zis fizică geografică. Degeaba spunem că suntem 30 de mii când deţinem 60 la sută din teritoriu.

Reporter: Credeţi că nici autorităţile româneşti nu fac nimic pentru a susţine conaţionalii noştrii?

Dr. Sfera: Ultima întâlnire, în urmă cu o lună sau doua, am avut-o la Consulatul României din Vârşeţ unde a fost delegaţia parlamentară, să nu numesc cine a fost în delegaţia parlamentară, şi a avut o întâlnire cu românii. Am zis că nu ştiu ce caută 70 la sută de români care sunt din Voivodina, nu am ştiut ce caută acolo. Eu îi cunosc că lucrează contra intereselor românilor şi ce ai să discuţi cu dânşii. Şi al doilea lucru, am zis că au avut întâlnirea interparlamentară şi au spus că relaţiile sunt OK, bune. Am afirmat că nu sunt bune şi îi contrazic. Am dat argumente pentru ce îi contrazic, şi pot să dau argumente trei zile pentru ce îi contrazic. Din cauză că sunt multe lucruri care se perpetuează din guvern în guvern, din an în an, din generaţie în generaţie. Aşa că le-am făcut un singur reproş, să copieze de la colegii maghiari care au Departamentul Maghiarilor de Pretutindeni unde muncesc 1000 de angajaţi şi care ştiu în fiecare zi unde s-a născut la un sat vis-a-vis de Voivodinţi şi ştiu câţi au murit şi ce se întâmplă, ce necesităţi au. Să facă un Departament al Românilor de Pretutindeni de genul acesta.

Reporter: Există dar nu funcţionează.

Dr. Sfera: Există, dar eu aş zice în miniatură, dar nu funcţionează deloc. Un lucru îl repeţi de ani de zile şi tot acel lucru îl spui, păi nu mai ai chef nici să-l repeţi şi nici să-l spui.

Reporter: Oboseşti.

Dr. Sfera: Oboseşti pur şi simplu. Atunci te găseşti într-o poziţie că nu mai ştii ce să faci şi cum să faci. În primul rând, toate partidele sârbeşti vin în capul românilor de parcă suntem 4 milioane, nu 40 de mii. Vin şi intră şi îţi divizează corpul electoral. Aşa că ei ar vrea să fie la Partidul Român, sunt Partidul Român, dar când se votează trebuie să voteze pentru altcineva că depind de postul de muncă. Aici încă aşa se poartă politica.

Reporter: Cred că şi în România. Ceea ce spuneţi dumneavoastră e şi în România.

Dr. Sfera: Posibil. Dar circul în România cred că nu este atât de agresiv ca aicea.

Reporter: Noi am ajuns în Uniunea Europeană.

Dr. Sfera: Da, sunteţi şi aveţi nişte mecanisme cu care puteţi unele lucruri să le controlaţi. Noi nu suntem. Aici încă este mecanismul vestului sălbatic.

Reporter: Mulţumesc domnule doctor. Vă doresc mult succes în continuare. Vă doresc să reuşiţi să faceţi toate proiectele pe care le aveţi în plan, le aveţi în minte, pentru că ceea ce faceţi dumneavoastră, o faceţi în beneficiul oamenilor.

Dr. Sfera: Pur şi simplu numai în beneficiul cetăţenilor. Indiferent daca-i de partea românească sau sârbească. Tot ce am făcut, toate proiectele au venit în beneficiul cetăţenilor. Un lucru să vă spun. Spitalul din Vârşeţ, dacă nu prin cele două proiecte pe care le-am făcut, de telemedicină şi diagnostic antenatal al malformaţiilor fetale a fost echipat şi a primit licenţa de a putea să lucreze. Altfel spitalul se închidea.

Oţelu Roşu: Dorinel Umbrărescu a cumpărat toate activele combinatului siderurgic din Valea Bistrei, obiectiv industrial cu o tradiție de peste două secole. Tranzacția este scutită de TVA
Actualitate sâmbătă, 21 decembrie 2024, 16:00

Oţelu Roşu: Dorinel Umbrărescu a cumpărat toate activele combinatului siderurgic din Valea Bistrei, obiectiv industrial cu o tradiție de peste două secole. Tranzacția este scutită de TVA

Firma Eco Wind Power, controlată de familia antreprenorului Dorinel Umbrărescu, cel mai important constructor de drumuri din România, a...

Oţelu Roşu: Dorinel Umbrărescu a cumpărat toate activele combinatului siderurgic din Valea Bistrei, obiectiv industrial cu o tradiție de peste două secole. Tranzacția este scutită de TVA
Micii elevi de la Colegiul Național „Traian Lalescu” sprijină construirea primei clinici de oncologie din Banatul Montan
Actualitate sâmbătă, 21 decembrie 2024, 10:58

Micii elevi de la Colegiul Național „Traian Lalescu” sprijină construirea primei clinici de oncologie din Banatul Montan

Micii elevi de la Colegiul Național „Traian Lalescu” sprijină construirea primei clinici de oncologie din Banatul Montan Elevii din ciclul...

Micii elevi de la Colegiul Național „Traian Lalescu” sprijină construirea primei clinici de oncologie din Banatul Montan
34 de locuri de muncă sunt vacante în Caraş-Severin
Actualitate sâmbătă, 21 decembrie 2024, 08:30

34 de locuri de muncă sunt vacante în Caraş-Severin

34 de locuri de muncă sunt vacante în Caraş-Severin. Acestea sunt disponibiile în municipiile Reşiţa şi Caransebeş. AJOFM Caraș-Severin a...

34 de locuri de muncă sunt vacante în Caraş-Severin
Condiții moderne pentru preșcolarii din Muncitoresc și Dealul Mare!
Actualitate sâmbătă, 21 decembrie 2024, 07:30

Condiții moderne pentru preșcolarii din Muncitoresc și Dealul Mare!

Condiții moderne pentru preșcolarii din Muncitoresc și Dealul Mare! Două grădinițe intră în circuitul școlar după ample lucrări de...

Condiții moderne pentru preșcolarii din Muncitoresc și Dealul Mare!
Actualitate vineri, 20 decembrie 2024, 18:04

Ion:”Diagnosticul de cancer a fost crunt, în special pentru familie. Eu m-am obişnuit şi am devenit mai optimist”

Cancerul pulmonar este cel mai grav tip de cancer! Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în Europa în fiecare minut şi în lume la...

Ion:”Diagnosticul de cancer a fost crunt, în special pentru familie. Eu m-am obişnuit şi am devenit mai optimist”
Actualitate vineri, 20 decembrie 2024, 17:30

Caraş-Severin: Şalăul, păstrăvul, crapul şi somnul – cele mai căutate specii de peşte pentru masa de sărbători

În ultimii ani şi în România, a apărut o tendință din ce în ce mai populară de a consuma pește la mesele de sărbători, o tradiție care...

Caraş-Severin: Şalăul, păstrăvul, crapul şi somnul – cele mai căutate specii de peşte pentru masa de sărbători
Actualitate vineri, 20 decembrie 2024, 16:52

Al doilea tramvai lovit în traficul reșițean

Un nou accident rutier în care a fost implicat un tramvai, a avut loc astăzi în Reșița. S-a întâmplat chiar în prima zi de când tramvaiele...

Al doilea tramvai lovit în traficul reșițean
Actualitate vineri, 20 decembrie 2024, 14:31

Comunitatea din Oravița, sprijin pentru prima clinică de oncologie din Caraș-Severin

Comunitatea din Oravița a demonstrat, încă o dată, puterea solidarității prin contribuția sa la construirea primei clinici de oncologie din...

Comunitatea din Oravița, sprijin pentru prima clinică de oncologie din Caraș-Severin