Hanukkah – sărbătoarea Luminilor marcată la Reşiţa
Player audio
Menora se aprinde o dată cu lăsarea nopţii, cu excepţia zilei de Sabat când luminiţele de Hanukkah se aprind cu o jumătate de ceas înainte de apusul soarelui. Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi să fie amplasate într-un loc foarte vizibil. Ele pot continua să ardă oricât de târziu în noapte. Obiceiul este de a aprinde o singură lumină în prima seară, două în a doua seara, trei în a treia şi aşa mai departe, de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, ard toate.
Evreii din Reşiţa se vor întâlni luni, 3 decembrie, la jumătatea perioadei de 8 zile dedicată acestei sărbători a luminilor în sinagoga maură din urbe. La eveniment pe lângă adepţii cultului mosaic va fi prezent şi corul „Shalom” al comunităţii evreieşti din Timişoara.
Comunitatea iudaică din Caraş-Severin mai numără în jur de 75 de membri, iar la Reşiţa mai sunt aproximativ 25 de persoane, majoritatea vârstnici. Aceştia fac eforturi să-şi păstreze identitatea şi să menţină vie flacăra credinţei strămoşeşti, a mai spus Ivan Schnabel pentru Radio Reşiţa. (Hardy Cvoica)
Articol editat de Gerhard Chwoika, 3 decembrie 2018, 12:15
Menora se aprinde o dată cu lăsarea nopţii, cu excepţia zilei de Sabat când luminiţele de Hanukkah se aprind cu o jumătate de ceas înainte de apusul soarelui. Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi să fie amplasate într-un loc foarte vizibil. Ele pot continua să ardă oricât de târziu în noapte. Obiceiul este de a aprinde o singură lumină în prima seară, două în a doua seara, trei în a treia şi aşa mai departe, de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, ard toate.
Evreii din Reşiţa se vor întâlni luni, 3 decembrie, la jumătatea perioadei de 8 zile dedicată acestei sărbători a luminilor în sinagoga maură din urbe. La eveniment pe lângă adepţii cultului mosaic va fi prezent şi corul „Shalom” al comunităţii evreieşti din Timişoara.
Comunitatea iudaică din Caraş-Severin mai numără în jur de 75 de membri, iar la Reşiţa mai sunt aproximativ 25 de persoane, majoritatea vârstnici. Aceştia fac eforturi să-şi păstreze identitatea şi să menţină vie flacăra credinţei strămoşeşti, a mai spus Ivan Schnabel pentru Radio Reşiţa. (Hardy Cvoica)