Grupul Ecologic de Colaborare Nera cu ochii pe deşeurile miniere din zona Ciudanoviţa
Haldele de deşeuri radioactive din zona Ciudanoviţa şi radiaţiile care rezultă din acestea constituie şi la 30 de ani de la sistarea extracţiei de uraniu un semnal de alarmă pentru zonă.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 8 octombrie 2024, 17:52 / actualizat: 9 octombrie 2024, 11:59
De mai bine de 20 de ani, membri Grupului Ecologic de Colaborare Nera monitorizează periodic radiaţiile din zona haldelor cu deşeuri radioactive de la Ciudanoviţa şi informează opinia publică asupra nivelului posibilelor contaminări privind apa, hrana animalelor domestice şi chiar viaţa localnicilor.
În perioada 4-6 octombrie 2024, GEC Nera a realizat o nouă monitorizare a stării mediului în zona haldelor de deșeuri radioactive de la Ciudanovița din judeţul Caraș-Severin şi a ajuns la următoarele concluzii, transmise ulterior presei:
-au fost monitorizate 6 halde de deşeuri miniere radioactive din cele 22 existente în zonă.
-pe majoritatea haldelor monitorizate nivelul radiațiilor, măsurate cu detectorul RADEX – QUARTA, depășește limita de alertă de 0,3 μSv/ oră.
-haldele monitorizate sunt neprotejate iar apele meteorice care spală haldele de deșeuri se varsă direct în cursurile naturale ale pârâurilor Jitin și Lișava.
-pe haldele acoperite de vegetație, dar neprotejate, pasc animale aparținând localnicilor care afirmă că vând produse de la aceste animale la cetăţeni din Resita, Anina și Oravița.
-semnalizarea pericolului la radiații este făcută pe drumurile principale de acces din zonă, dar lipseste în cazul haldelor din pădure sau din hotarul localității.
-printre haldele de deșeuri miniere radioactive circulă trenul cu specific turistic Oravita-Anina.
Preşedintele GEC Nera, Corneliu Sturza-Popovici spune că Autoritatea de energie nucleară măsoară radiaţiile din zonă şi nu le găseşte depăşite, dar el este sceptic în interpretarea rezultatelor şi trage totuşi un semnal de alarmă:
„Periodic ei verifică nivelul de radiații, relevă comunicatele pe care le dau în colaborare cu Agenția de Mediu şi care spun că nivelul nu depășește limita de pericol. Da, nu depășește limita de pericol, de exemplu, mergând pe drumul către Ciudanovița, limita de alertă este depășită în foarte multe zone ori limita de pericol există în aceste puncte cu densitate mai mare de deșeuri, care în timp au fost acoperite de pădure și care de multe ori nu se mai văd.
Ca și constatări care le-am făcut și în urmă cu 10 ani, dar și în urmă cu 15 ani ne arată că în general se depășește foarte des pe aceste halde limita de alertă; aceasta nu este mare, este 0,3 microvelți pe oră și dacă treci pe acolo nu se întâmplă nimic. Însă pentru cei care stau acolo, pentru animalele care păşunează în zonă, se expun radiațiilor și asta ne-au confirmat-o și cetățenii. Produsele de la aceste animale ajung pe la locuitorii din Oravița, Anina şi Reșița, deci un pericol evident care trebuie să stea în atenția autorităților.
Pe lângă această radiație mai avem situația că apele meteorice spală aceste halde de deșeuri miniere, iar reziduurile ajung în pârâurile Jitin și Lișava, iar în timpul verii cetățenii îşi udă grădinile și adapă animalele din aceste râuri și din nou avem de-a face cu un impact negativ„.
Zona Ciudanoviţei nu este lăsată de izbelişte de specialiştii în domeniu. DSP Caraş-Severin urmăreşte frecvent evoluţia radiaţiilor, afirmă coordonatorul laboratorului de igienă a radiaţiilor ionizante din Caraş-Severin, medicul Aritina Mărgineanu şi nu sunt probleme:
„Facem tot timpul determinări din zona aceea, deci nu numai de la Ciudanovița ci pe o arie mai extinsă de 20 km în jurul Ciudanoviței, facem probe de apă, lapte, vegetație spontană și din sol, am luat și valorile sunt în limite normale. Este o zonă sigură deocamdată, să sperăm că o să şi rămână așa, iar autoritățile își vor face treaba ca să nu ajungă rezidule radioactive în mediu„.
Preşedintele GEC Nera, Corneliu Sturza-Popovici este conştient că problema majoră care ar putea rezolva toate deficienţele de mediu din fostele centre miniere din judeţ sunt investiţiile în ecologizarea acestora, dar lipsa fondurilor necesare îşi spune cuvântul, fapt care îl determină să îşi continue demersurile periodice.
Surse foto: GEC Nera; RRA