[FOTO] Drum lin în lumină, Ion Frigură-Iliasă!
Despre oamenii care au scris istorie în Cetatea de Foc, oameni care şi-au dedicat întreaga viaţă Reşiţei se pot căuta cu greu cuvintele, mai ales în momentele când trecerea lor pământeană a ajuns la final… un final ce trece pragul dintre cele două lumi, un final dureros, mai ales când nu suntem pregătiţi de o astfel de despărţire.
Articol editat de Radio Resita, 12 mai 2020, 18:09
A plecat, să scrie istoria Reşiţei în veşnicie, inginerul Ion FRIGURĂ născut la data de 8 august 1947 în orașul Horezu, jud. Vâlcea, fiul lui Nistor și Maria FRIGURĂ, având ulterior o soră și un frate, el fiind cel mai mare dintre frați.
„Școala primară, gimnazială și liceul le-a urmat în orașul Horezu, în cadrul actualului Liceu Constantin Brâncoveanu.
Între 1965 și 1970 a urmat cursurile Facultății de Electrotehnică din cadrul actualei Universități POLITEHNICA din Timișoara, după terminarea facultății efectuând serviciul militar. Începând cu 1971 a lucrat ca inginer în cadrul Combinatului de Lianți și Azbociment (actual HOLCIM) Câmpulung-Muscel, jud. Argeș, îndeplinind funcțiile de inginer stagiar și inginer șef secție.
În 1971 s-a căsătorit cu profesoara de limba română Doina ILIASA, din Reșița, numele viitor al familiei devenind FRIGURĂ-ILIASA. În anul 1974 s-au stabilit în Municipiul Reșița, iar în 1975 s-a născut singurul lor fiu, Flaviu Mihai FRIGURĂ-ILIASA, actualmente profesor universitar la Universitatea POLITEHNICA Timisoara.
După stabilirea sa în Municipiul Reșița a activat în cadrul Intreprinderii Județene de Gospodărie Comunală și Locativă (IJGCL), mai întâi ca inginer proiectant, lucrând până la pensionare, în 2012, în cadrul diverselor structuri ale serviciilor publice locale, derivate din această întreprindere, îndeplinind funcții de șef secție, șef birou, și șef serviciu. În perioada 1982-1990 a îndeplinit funcția de director al Exploatării de Gospodărie Comunală Reșița. Între 1993 și 2001 a fost Director Adjuct al S.C.PRESCOM S.A., iar apoi după reorganizarea serviciilor publice, director al exploatării locale a S.C. AQUACARAȘ S.A.
De-a lungul timpului a fost autorul sau coatorrul (împreună cu membrii familiei) a numeroase cărți monografice legate de istoria orașului Reșița, dintre care amintim:
- Ion FRIGURĂ-ILIASA, IJGCL – 40 de ani de activitate, 1948-1988, Editura Tipografiei Reșița, 1988;
- Ion FRIGURĂ-ILIASA, Pagini din istoria serviciilor de gospodărie comunală și locative din Reșița (1948 – 1998), Editura Timpul, Reșița, 1998
- Ion FRIGURĂ-ILIASA, Mihaela FRIGURĂ-ILIASA, Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă și canalizare din municipiul Reșița, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2006;
- Doina FRIGURĂ-ILIASA, Ion FRIGURĂ-ILIASA, Flaviu Mihai FRIGURĂ-ILIASA, Întâmplări adevărate din Reșița, între trecut și viitor, Editura Neutrino, Reșița, 2008;
- Doina FRIGURĂ-ILIASA, Ion FRIGURĂ-ILIASA, Flaviu Mihai FRIGURĂ-ILIASA, Translația Bisericii Ortodoxe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Reșița Română, Editura Graph, Reșița, 2016;
- Doina FRIGURĂ-ILIASA, Ion FRIGURĂ-ILIASA, Flaviu Mihai FRIGURĂ-ILIASA, Ion Mărila, un dascăl de nădejde și un unionist înflăcărat, Editura Graph, Reșița, 2016;
Ultima monografie pe care a redactat-o recent și care urmează a fi publicată, este dedicată aniversării a 90 de ani de la înființarea Palatului Cultural din Reșița Română. În ultimii 8 ani, implicându-se în viața Asociației Culturale Reșița Română, a redactat “Foaia”.
A fost și un membru activ al Asociației de Prietenie Caen Calvados – Roumanie, implicându-se în toate activitățile acesteia.
Până în ultimul moment, și-a dedicat, cu multă dăruire, întreaga activitate, obștii din care a făcut parte, ne+a mărturisit cu emoţie şi durere cel care+i duce povestea mai departe”, fiul Flaviu-Mihai Frigură Iliasă.
Odată cu lansarea cărţii document “Translaţia bisericii ortodoxe SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL din Reşiţa Română”,soţii Doina şi Ion Frigură Iliasa, mărturiseau:
„Marele poet român Mihai Eminescu scria”vrei viitorul a-l cunoaşte, te întoarce în trecut”.O parte din trecut se regăseşte în realizările şi faptele măreîe ce reprezintă noua faţă a Reşiţei , care dăinuie peste ani, alta parte se regăseşte în arhivele împrăştiate pe ici pe acolo , iar o altă parte se regăseşte în mintea oamenilor “acel calculator mental”care memorează fapte, văzute, întâmplate sau povestite cu mult har, dar şi mândrie de bunici , moşi şi strămoşi. A fost o plăcere ca părinţii noştri să ne povestească despre ce a fost în Reşiţa pe locurile pe care le cunoşteam toţi cei care locuim în acest minunat oraş.Sunt mândră că sunt reşiţeancă. Am căutat să insuflu copiilor dragostea despre locurile natale, având trei obiective :Şcoala, Biserica şi Palatul Cultural”,mărturisea soţia şi dascălul Doina Frigură Iliasa.
“Deplasarea bisericii constituie subiectul acestei cărţi. O parte din cele câteva întâmplări adevărate prezentate în carte se regăsesc în realizările existente , altele au fost demolate, iar multe se regăsesc în alte cărţi , diverse publicaţii , dar mai cu seamă în studile, documentaţile tehnice , acte administrative , proiecte, ce se mai găsesc prin arhive.Ne exprimăm regretul că foarte multe dintre acestea nu se mai găsesc.Ne întrebăm cum a fost posibil să se distrugă şi să se arunce după anul 1989 proiectele tehnice de execuţie ale multor obiective din municipiu şi judeţ , sau de oriunde, care ani în şir au umplut arhivele unor unităţi economice , întreprinderi sau instituţii.De aceea am dorit ca prin cele prezentate în această carte să evocăm translaţia bisericii ortodoxe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Reşiţa Română, la care am fost martori, utilizând o expunere accesibilă , păstrând în elemente de rigurozitate stiinţifică plasate în trecut, present şi viitor.Suntem mândri şi bucuroşi că biserica noastră, a reşiţenilor din Reşiţa Română, odată cu sistematizarea centrului civic, nu a fost culcată la pamânt,fiindcă în anii 1980 au fost demolate în Bucureşti , precum şi în alte părţi, 29 de lăcaşuri de cult ortodoxe . Peste altarele culcate la pamânt ale acestora s-au ridicat blocuri de locuinţe, s-au amenajat centre civice sau spaţii cu altă destinaţie.Am convingerea că în Reşiţa există potential”,era confesiunea cunoscutul inginer Ion Frigură Iliasa.
Familia Frigură-Iliasă a contribuit în mod permanent la conservarea şi dezvoltarea patrimoniului socio-cultural al oraşului de pe Bârzava, fiind o prezenţă activă şi totodată model de urmat pentru concitatidinii săi.
Deasemenea, Nicolae Plujar şi Asociația Culturala Resita Română anunță cu tristețe, trecerea în neființă a celui care a fost ing. Frigură Iliasă Ion!
Trupul neînsuflețit, se află la capela cimitirului nr. 7 Reșița.
Înmormântarea va avea loc miercuri, 13.05.2020 ora 12:00.
Dumnezeu să-l odihnească! Condoleanţe familiei îndurerate!
Anca Bica Bălălău