Banatul, a doua zonă seismogenă a României
Seismele de suprafaţă devin tot mai frecvente în ultima vreme în Banat, prin reactivarea faliei culoarului Timiş-Cerna. Anul acesta s-au produs deja două cutremure de mică intensitate pe raza judeţului Caraş-Severin, iar în Banatul sârbesc, în apropiere de graniţa cu România, acestea se intensifică de la o zi la alta. Potrivit specialiştilor Observatorului Seismologic Timişoara, zona seismogenă a Banatului este a doua din ţară, după Vrancea şi cuprinde 4 falii: Moldova-Nouă, culoarul Timiş-Cerna, Banloc-Voiteg şi Sânnicolaul Mare pe frontiera cu Serbia. De la sfârşitul anului trecut în regiunea muntoasă Armeniş – Teregova – Verendin s-a acumulat un focar, care duce frecvent la mişcarea scoarţei judeţului. Ieri, în Banatul sârbesc, aproape de graniţa cu România, s-au produs două cutremure de suprafaţă de mică intensitate. Cele mai mari seisme înregistrate în Banat, de-alungul istoriei, au fost de 5,7 grade pe scara Richter în anul 1879, în zona seismogenă Moldova-Nouă şi de 5,6 grade, produs în 1991, în zona Banloc – Voiteg.
Articol editat de Mirabela Afronie, 25 ianuarie 2015, 08:00
Seismele de suprafaţă devin tot mai frecvente în ultima vreme în Banat, prin reactivarea faliei culoarului Timiş-Cerna. Anul acesta s-au produs deja două cutremure de mică intensitate pe raza judeţului Caraş-Severin, iar în Banatul sârbesc, în apropiere de graniţa cu România, acestea se intensifică de la o zi la alta. Potrivit specialiştilor Observatorului Seismologic Timişoara, zona seismogenă a Banatului este a doua din ţară, după Vrancea şi cuprinde 4 falii: Moldova-Nouă, culoarul Timiş-Cerna, Banloc-Voiteg şi Sânnicolaul Mare pe frontiera cu Serbia. De la sfârşitul anului trecut în regiunea muntoasă Armeniş – Teregova – Verendin s-a acumulat un focar, care duce frecvent la mişcarea scoarţei judeţului. Ieri, în Banatul sârbesc, aproape de graniţa cu România, s-au produs două cutremure de suprafaţă de mică intensitate. Cele mai mari seisme înregistrate în Banat, de-alungul istoriei, au fost de 5,7 grade pe scara Richter în anul 1879, în zona seismogenă Moldova-Nouă şi de 5,6 grade, produs în 1991, în zona Banloc – Voiteg.
(Hardy Cvoica)
