Aurul roşu de Banat: Un fermier cultivă în Caraş-Severin cel mai scump condiment din lume
Player audio
Investitorul reușește să vândă șofranul în România și în Belgia, în industria gastronomică şi farmaceutică la un preț mediu de 100 de lei gramul, venitul pe hectar ajungând chiar şi la peste 22.000 de euro pe an.
Datorită prețului său ridicat și al profitabilității, șofranul este denumit și „aurul roșu“.
„Motivul principal pentru care am ales cultura de șofran este pentru că am căutat o cultură cu valoare de profit mare. Un al motiv pentru care am ales cultura de șofran este costul de transport relativ mic față de valoarea mărfii“, a mai precizat pentru Radio Reşiţa Vincent de Busson – fermierul belgian. „Este o cultură rustică, care necesită foarte multă muncă manuală, nu putem folosi ierbicide, fungicide sau îngrăşăminte chimice, este o cultură rezistentă şi adaptată condiţiilor din România.”
Stabilit în România de 13 ani, după ce a renunțat la o carieră militară, Vincent de Busson provine dintr-o familie de fermieri belgieni.
Culturile de şofran se găsesc pe raza comunei cărăşene Berzovia în direcţia Ramna.
(Hardy Cvoica)
Articol editat de Gerhard Chwoika, 19 iunie 2017, 10:04 / actualizat: 19 iunie 2017, 18:10
A început cu 200 de metri pătrați și acum are această cultură pe 4.000 de metri pătrați cu posibilitatea extinderii la 3-4 hectare.
Bulbii de șofran i-a adus din Belgia, a investit peste 17.000 de euro și i-a aclimatizat la condițiile din România, a declarat pentru Radio Reşiţa Vincent de Busson – investitorul belgian:
Investitorul reușește să vândă șofranul în România și în Belgia, în industria gastronomică şi farmaceutică la un preț mediu de 100 de lei gramul, venitul pe hectar ajungând chiar şi la peste 22.000 de euro pe an.
Datorită prețului său ridicat și al profitabilității, șofranul este denumit și „aurul roșu“.
„Motivul principal pentru care am ales cultura de șofran este pentru că am căutat o cultură cu valoare de profit mare. Un al motiv pentru care am ales cultura de șofran este costul de transport relativ mic față de valoarea mărfii“, a mai precizat pentru Radio Reşiţa Vincent de Busson – fermierul belgian. „Este o cultură rustică, care necesită foarte multă muncă manuală, nu putem folosi ierbicide, fungicide sau îngrăşăminte chimice, este o cultură rezistentă şi adaptată condiţiilor din România.”
Stabilit în România de 13 ani, după ce a renunțat la o carieră militară, Vincent de Busson provine dintr-o familie de fermieri belgieni.
Culturile de şofran se găsesc pe raza comunei cărăşene Berzovia în direcţia Ramna.
(Hardy Cvoica)
Sursa foto: tehnicaagricola.md
