Administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a admis creanţe de 1,4 miliarde lei. Hidroelectrica ceruse 653 de milioane de lei

Articol editat de Mirabela Afronie, 26 august 2016, 09:07

Compania de stat a intrat în insolvenţă pentru a doua oară în 23 iunie, după ce Tribunalul Hunedoara a decis deschiderea procedurii în acest sens, administratorul judiciar provizoriu fiind desemnat Casa de Insolvenţă GMC. Iniţial, complexul intrase în insolvenţă în ianuarie, dar Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în 19 mai, anularea intrării în insolvenţă. Creanţele totale admise, în valoare de 1,436 miliarde lei, sunt cu circa 100 milioane lei mai mari faţă de 7 ianuarie, data primei intrări în insolvenţă, şi 23 iunie, când producătorul de energie a intrat a doua oară în insolvenţă, conform datelor citate de News.ro.

Statul, principalul creditor

Din totalul sumei admise, datoria către Ministerul Finanţelor este de 1,17 miliarde lei, reprezentat de trei entităţi la masa credală. Astfel, cea mai mare datorie, de 617 milioane lei, este către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Hunedoara, 533,3 milioane lei este către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, iar 20,9 milioane lei către Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică. Complexul Energetic Hunedoara are de plătit aproape 50 milioane lei şi către Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului, în vreme ce 42,6 milioane lei către CFR Marfă. Aflată în faliment Termoelectrica, reprezentată de lichidatorul Muşat şi Asociaţii, are de încasat peste 38 milioane lei. Pe listă figurează şi firma de construcţii franceză care s-a ocupat de modernizarea centralei de la Paroşeni, Constructions Industrielles de la Mediterranee – sucursala Bucureşti, cu 24,3 milioane lei. Complexul are datorii şi către grupul italian de distribuţie de energie electrică, Enel, atât către sucursala din Banat, 15,4 milioane lei, cât şi către Enel Energie – 2,7 milioane lei. Alte entităţi care au de recuperat sume importante sunt primăria oraşului Vulcan – 2,1 milioane lei, Administraţia Naţională Apele Române – 4,2 milioane lei, Transelectrica – 5 milioane lei şi Transgaz – 1,8 milioane lei.

Pretenţiile Hidroelectrica, respinse aproape în totalitate

Cea mai mare diferenţă între suma solicitată şi cea admisă este în cazul companiei de stat Hidroelectrica, abia ieşită din insolvenţă, care are o datorie admisă de 3,5 milioane lei, deşi solicitase plata unei datorii mult mai mari, de 653,4 milioane lei. O altă diferenţă semnificativă este în cazul producătorului privat de cărbune LCC, din Reşiţa, care solicitase plata unei datorii de 113,7 milioane lei, dar i s-a admis o creanţă de 2,8 milioane lei.

Angajaţii au de primit 16 milioane de lei

Către angajaţi, CEH a admis creanţe salariale totale de peste 16 milioane lei, din totalul de 102,8 milioane lei solicitate. „Diferenţa este atât de mare aici pentru că o parte din cei care au solicitat drepturi salariale erau deja înscrişi la masa credală, conform evidenţei contabile”, au explicat, reprezentanţii GMC, potrivit sursei citate. În plus, pe listă apar trei sindicate, care cer, în total, 85 milioane lei. Dintre acestea, numai Sindicatul Noroc Bun a solicitat 81,9 milioane lei. Data limită pentru afişarea tabelului preliminar a creanţelor a fost 24 august, iar cea pentru afişarea tabelului definitiv a creanţelor este 16 septembrie, dacă sunt rezolvate până atunci toate contestaţiile. După afişarea tabelului final al creanţelor, trebuie depus un plan de reorganizare al companiei, plan care poate fi făcut de administratorul judiciar, de companie sau de creditori. Dacă, în termen de 30 de zile, nu este depus acest plan, atunci va putea fi solicitată declanşarea procedurii de faliment.

Produce 5% din producţia naţională de energie

La Complexul Energetic Hunedoara lucrează în prezent circa 6.150 de angajaţi la minele de cărbune Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni. Compania realizează 5% din producţia naţională de energie. În primele luni ale anului, atât minerii din Valea Jiului, cât şi energeticienii de la cele două termocentrale, au protestat în mai multe rânduri împotriva administratorului judiciar GMC Craiova, după ce acesta a denunţat contractul colectiv de muncă şi a militat pentru concedieri masive. Anterior, statul a propus instanţei desemnarea lui Remus Borza drept administrator judiciar. Acesta a gestionat insolvenţa Hidroelectrica, compania ieşind marţi din această procedură după patru ani în care s-a restructurat şi şi-a plătit datoriile.

Soluţia Ministerului Energiei: o nouă companie care să preia activele viabile

De asemenea, angajaţii au protestat şi împotriva Ministerului Energiei, pe care l-au acuzat că nu se implică în restructurarea companiei şi avertizau că locurile de muncă se vor pierde. Ulterior, Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a propus ca soluţie formarea unei noi structuri, în care să intre cele două grupuri termo viabile de la Paroşeni şi Deva, şi cele două mine viabile – respectiv Livezeni şi Vulcan, dar fără datorii. În schimb, minele Lonea şi Lupeni erau considerate fără viitor şi vor fi închise.

Costul de producţie, dublu faţă de cel de pe piaţă

Cum de s-a ajuns aici? Costul de producţie al unui MWh de electricitate este de 362,74 lei, acesta urcând de la 274,27 lei în 2013. Pe OPCOM, curentul se vinde la 160-180 de lei pe MWh, potrivit raportului privind cauzele insolvenţei, realizat anterior de către GMC Craiova. Concomitent, şi costul de extracţie a cărbunelui a crescut de la 96,6 lei pe gigacalorie – cât era prevăzut în bugetul pe 2013 la 105,22 lei cât s-a realizat efectiv în 2013. În 2015, acest cost ajunsese deja la 129 de lei. Spre comparaţie, înainte de 2010 costul de producţie era înainte de 2010 de 70 de lei pe gigacalorie. De asemenea, compania vindea energia termică cu 141,7 lei pe gigacalorie, dar o produce cu 314,7 lei pe gigacalorie. De altfel, societatea a ajuns la performanţa de a furniza energie termică regiilor locale din Valea Jiului până când acestea au dat faliment. În locul acestora au fost formate alte regii locale de distribuţie a căldurii, care se află, la rândul lor, în insolvenţă sau faliment, potrivit administratorului judiciar. Aşa s-a ajuns ca societatea să aibă de recuperat creanţe în valoare de 196 de milioane de lei, dar pe care administratorul judiciar nu crede că le va mai vedea vreodată.

Contracte de import

Şi o serie de contracte dubioase au fost vizate de către administratorul judiciar. În primul rând sunt vizate o serie de contracte de import de cărbune, semnate cu traderul de materii prime Vitol şi care au prejudiciat societatea în perioada 2011-2014. „Adevărul“ a scris pe larg despre aceste contracte, după ce un raport al Corpului de Control al Guvernului arăta că societatea importa cărbune deşi stocurile erau mult mai mari decât necesarul pentru trecerea iernii, iar în Valea Jiului se producea mai ieftin. Alte contracte păguboase privind cumpărarea de cărbune au fost semnate şi cu LCC Compania Cărbunelui Reşiţa (unul în 2008 şi altul în 2014), Hardington LLC (2011), acesta din urmă fiind înlocuit pe parcurs de o serie de firme din Ungaria, respectiv GR-Carbon Kft, Energo-Ru Kft, Psycholucia Kft şi Train Hungary Kft.

Sursa: adevarul.ro