Ascultă Radio România Reșița Live

„Muzeul Aurului” din munții Apuseni

În sălile „Muzeul Aurului” vizitatorul are prilejul de a cunoaşte aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu, în care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule şi rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanitul şi nagyagytul s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munții Apuseni.

„Muzeul Aurului” din munții Apuseni

Articol editat de Gabriel Pintilie, 5 octombrie 2014, 21:00

Deşi a avut întotdeauna un caracter particular, cu un orar de vizitare limitat la programul de lucru al unităţii care îl gestionează, colecţia a fost vizitată de un mare număr de persoane. Elevi, studenţi sau iubitori ai frumuseţilor naturii, specialişti în domeniul geologiei şi mineritului, personalităţi ale vieţii culturale, politice şi științifice din tară şi de peste hotare, care au rămas impresionaţi de frumuseţea deosebită a exponatelor şi de valoarea științifică a multora dintre ele. Mărturie stau numeroasele impresii înscrise de aceştia în registrele de vizitatori, cel mai vechi păstrat fiind din anul 1912.

Colecţia începe prin prezentarea unor obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Criscior care dovedesc existenţa omului în urmă cu 5000 de ani şi a unei activităţi de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte şi obiecte vechi folosite la extragerea şi prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, precum şi imagini fotografice sugestive privind aceste activităţi.

În sălile „Muzeul Aurului” vizitatorul are prilejul de a cunoaşte aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu, în care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule şi rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanitul şi nagyagytul s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munții Apuseni.

Majoritatea zăcămintelor de aur din România se regăsesc în „Muzeul Aurului” cu exponate reprezentative pentru toate tipurile de mineralizații. Zăcămintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind şi cele mai spectaculoase forme. Între acestea, se remarcă unele care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, şarpe, căţel, aripi de pasăre, tun, harta României.

Muzeul prezintă în continuare o colecţie mineralogică generală, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ţări. Organizată pe criterii ştiinţifice, ea începe cu noţiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăţi fizice după care pot fi determinate, fiind expuse în continuare după criteriul compoziţiei chimice.

Se începe cu elemente native şi continuă cu sulfuri metalifere, săruri halogenate, oxizi, săruri oxigenate (carbonaţi, sulfaţi, silicaţi, etc.) şi se încheie cu o interesantă vitrină în care sunt prezentate câteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oară în lume în zăcăminte din România.

Prin varietatea formelor şi a culorilor, aceste minerale încântă privirea şi creează o stare de mulţumire pentru cei care doresc să-si lărgească orizontul cunoștințelor despre natură în general şi lumea minerală în special.

[su_youtube url=”https://www.youtube.com/watch?v=GVc9G83TZRU&feature=youtu.be” autoplay=”yes”]https://www.youtube.com/watch?v=u9KTHz9NVzY&feature=youtu.be[/su_youtube]

Colecţia din „Muzeul Aurului” poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9:00 si 17:00, lunea fiind închis.

Tarifele sunt următoarele:

-15 lei pentru adulţi

-10 lei pentru pensionari, studenţi şi elevi de peste 14 ani

-5 lei pentru copii sub 14 ani

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Eu aleg România vineri, 30 noiembrie 2018, 09:44

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918

Revista britanică The Graphic publica în anul 1926 un tablou cu cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale lumii: Einstein, Edison,...

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Eu aleg România joi, 29 noiembrie 2018, 19:43

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

Planul de campanie pentru anul 1917 pe frontul românesc, îndelung discutat cu aliații ruși și cu Misiunea Militară Franceză, condusă de...

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Eu aleg România miercuri, 28 noiembrie 2018, 17:41

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid

Acum 122 de ani, într-o casă din Sighişoara, seara, mai multe persoane discutau profeţia făcută de unul dintre bunici: „Peste o sută de ani...

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România luni, 26 noiembrie 2018, 16:16

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie

Savantul român Henri Coandă a realizat macheta unui „avion fără elice“ şi a expus-o la salonul internaţional de la Berlin, din 1907, dar...

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România duminică, 25 noiembrie 2018, 10:37

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie

În primele decenii ale secolului trecut, cei ce treceau vara prin parcul oraşului Sinaia puteau privi miraţi la un personaj care, pe o bancă,...

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie
Eu aleg România sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 15:29

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“

„Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“, spunea Constantin Brâncuşi. A plecat de acasă la 11 ani, lăsând în urmă o mamă văduvă....

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“
Eu aleg România vineri, 23 noiembrie 2018, 14:32

Traian Vuia, primul zbor – 1906

În 1902, când a plecat la Pariş Traian Vuia i-a spus mamei: „Nu plânge, mama, ca ma duc departe, dar vei auzi de mine lucruri frumoase si nu ma...

Traian Vuia, primul zbor – 1906
Eu aleg România joi, 22 noiembrie 2018, 11:19

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale

„Opera lui Iorga e atât de vastă – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale – ea atinge domenii atât de felurite, încât...

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale