Ascultă Radio România Reșița Live

 Împărăţia cailor de la Rădăuţi

Cine nu adoră caii? Aceste animale superbe, evocate în mitologie, întâlnite în legende şi basme, reprezintă o îmbinare între nobleţe şi eleganţă, frumuseţe si graţie, putere si delicateţe, inteligenţă şi blândeţe.

 Împărăţia cailor de la Rădăuţi

Articol editat de Gabriel Pintilie, 28 septembrie 2014, 20:00

Daca iubiţi caii şi doriţi să-i admiraţi, să fiţi în compania lor, puteţi da o fugă până la Rădăuţi, judeţul Suceava, acolo unde de mai bine de două secole există o herghelie minunată, cea mai veche din ţară.

Povestea hergheliei se deapănă din anul 1792, când armata habsburgică a achiziţionat 1.400 de cai pentru cavaleria instalată în Bucovina. În acest sens, Ministerul Armatei Austriece a arendat 9.810 ha, cu 12.257 de florini şi 21 de coroane. După începerea primului Război Mondial, herghelia a fost evacuată în Austria, iar din 1918, după terminarea conflagraţiei, statul român a reînfiinţat-o.

Sediul Directiei Hergheliei Radauti 1910

Sediul Directiei Hergheliei Radauti 1910

Din 2002, instituţia hergheliei din Rădăuţi este tutelată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Suceava.

Mirosul de cai e acelaşi peste tot

De-a lungul timpului herghelia a reuşit să supravieţuiască, în prezent  dispunând de 260 de cai, care aparţin rasei Shadya Arab cu cele opt linii: Dahoman, El-Sbaa, Gazel, Hadban, Koheilan, Mersuch, Shagya, Siglavy-Bogdady. Caii sunt îngrijiţi cu multă dragoste de cei 35 de angajaţi ai instituţiei.

Herghelia este împărţită în trei secţii: Rădăuţi, Mitoc şi Brodina. Secţia Rădăuţi are un hipodrom cu tribună de 1000 de locuri şi un manej acoperit pentru dresajul animalelor în vârstă de 3 ani; la Mitoc sunt adăpostiţi armăsarii pepinierei, iepele-mamă, armăsari de montă publică şi diverse categorii de tineret; secţia Brodina este destinată tineretului mascul.

Valoarea de inventar a unui cal din categoria “Herghelia naţională” este în jur de 10.000 – 12.000 de lei. Cabalinele sunt căutate în mod special de proprietarii de pensiuni agroturistice, în vederea organizării unor activităţi de agrement pentru turişti. Caii de la herghelia din Rădăuţi au purtat, adesea, steagul românesc peste hotare. Poate cel mai elocvent exemplu îl reprezintă celebrul cal de Rădăuţi, premiat cu medalii de aur la Tripoli, în anul 1977.

Herghelia Rădăuţi oferă publicului larg un complex de servicii: plimbări cu caii, poneii sau trăsura, plimbări cu sania pe timp de iarnă, cursuri de echitaţie pentru începători şi avansaţi, demonstraţii şi prezentări ecvestre.

Turiştii care doresc să călărească, vor plăti pentru o jumătate de oră între 3 şi 6 euro, pentru o plimbare cu trăsura cu un cal sau doi cai, tariful este de 6 şi 8 euro.

Cei care vor să înveţe să călărească, trebuie să plătească 10 euro pe oră daca sunt începători şi 15 euro pe oră pentru avansaţi. Pentru o demonstraţie şi o prezentare ecvestră turiştii vor achita o sumă de 30 de euro pentru 30 de minute. Vizitarea hergheliei costă 1,5 euro pentru o singura persoană, iar pentru grupuri mai mari de 5 persoane, preţul este de 5 euro.

În fiecare an, pe Hipodromul Hergheliei Rădăuţi se organizează concursul hipic, numit “Cupa Bucovinei – Romsilva”, care cuprinde curse de galop, probe de obstacole si tracţiune, dar şi concursuri de frumuseţe.

Talentul, calităţile şi valoarea cailor de rasă din inima Bucovinei au fost etalate şi recunoscute pe plan naţional şi internaţional, prin participarea la diverse competiţii.

Veniţi să vedeţi frumoşii cai de Rădăuţi, să zăboviţi în împărăţia lor şi să vă convingeţi, încă o dată, că aceste nobile animale rămân pentru totdeauna prietenii necuvântători ai omului.


Realizator,

Natalia Maxim  – Radio Iaşi

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Eu aleg România vineri, 30 noiembrie 2018, 09:44

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918

Revista britanică The Graphic publica în anul 1926 un tablou cu cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale lumii: Einstein, Edison,...

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Eu aleg România joi, 29 noiembrie 2018, 19:43

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

Planul de campanie pentru anul 1917 pe frontul românesc, îndelung discutat cu aliații ruși și cu Misiunea Militară Franceză, condusă de...

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Eu aleg România miercuri, 28 noiembrie 2018, 17:41

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid

Acum 122 de ani, într-o casă din Sighişoara, seara, mai multe persoane discutau profeţia făcută de unul dintre bunici: „Peste o sută de ani...

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România luni, 26 noiembrie 2018, 16:16

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie

Savantul român Henri Coandă a realizat macheta unui „avion fără elice“ şi a expus-o la salonul internaţional de la Berlin, din 1907, dar...

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România duminică, 25 noiembrie 2018, 10:37

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie

În primele decenii ale secolului trecut, cei ce treceau vara prin parcul oraşului Sinaia puteau privi miraţi la un personaj care, pe o bancă,...

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie
Eu aleg România sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 15:29

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“

„Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“, spunea Constantin Brâncuşi. A plecat de acasă la 11 ani, lăsând în urmă o mamă văduvă....

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“
Eu aleg România vineri, 23 noiembrie 2018, 14:32

Traian Vuia, primul zbor – 1906

În 1902, când a plecat la Pariş Traian Vuia i-a spus mamei: „Nu plânge, mama, ca ma duc departe, dar vei auzi de mine lucruri frumoase si nu ma...

Traian Vuia, primul zbor – 1906
Eu aleg România joi, 22 noiembrie 2018, 11:19

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale

„Opera lui Iorga e atât de vastă – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale – ea atinge domenii atât de felurite, încât...

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale