Ascultă Radio România Reșița Live

Tismana, ţara castanilor

Cheile Sohodolului de Izvarna sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare iar Cascada Pastravariei si Cascada Mânăstirii  pot fi observate mai ales in anotimpul ploios când debitul acestora creşte considerabil.Sunt doar cateva din locurile pe care le puteti vedea intr-o calatorie la pas prin tara castanilor.

Daca ai norocul să-l intalneşti pe profesorul Nicolae Tomoniu, cu siguranţă imaginea ta despre acest loc se va imbogătâţi cu veacuri de istorie, cu chipuri de oameni, care şi-au dedicat iubirea si piceperea locurilor unde s-au născut sau care i-au adoptat. Ai afla atunci că regele Mihai venea la Tismana,  prilej de a se organiza parade ale portului popular, concursuri de frumusete  si alte manifestari culturale. Ai afla că pe aceste meleaguri, pe la 1900, turismul era infloritor, localitatea fiind declarata zona climaterica, Valea Tismenii oferind liniste si aer curat.

Mănăstirea Tismana

Dar ceea ce  încununează frumuseţea naturală a locului este Mănăstirea Tismana”cea mai veche si mai mareata dintre manastirile de peste Olt” (cum a numit-o Grigore Alexandrescu), „maret cuib al Basarabilor” (cum a socotit-o George Cosbuc), „o lume de inchipuiri, de basme” (cum a deslusit-o Alexandru Vlahuta), “fara seaman nici in aceasta tara, nici in alta, prin frumusetea locului si a asezarii, prin multimea apelor sale si intarirea naturala pe care o are, ajutata si de ocrotirea zidurilor sale inconjuratoare” (cum a descris-o celebrul calator Paul de Alep – arhidiaconul si insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei in calatoria din 1657). In stanca din sudul bisericii se afla si pestera Sfantului Cuvios Nicodim (26 dec. 1406), care a dus viata de schimnic. Acesta a intemeiat manastirea in secolul al XIV-lea cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi, Radu I (1374-1385) al fiilor sai, Dan I (1385-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418), fiind ridicata pe locul unui schit din lemn.

Tismana, ţara castanilor

Articol editat de Gabriel Pintilie, 24 septembrie 2014, 22:00 / actualizat: 25 septembrie 2014, 10:08

Nu mai puţin de 14 peşteri întregesc frumuseţea acestui loc cu o istorie bogată, scrisă de nume importante ale neamului românesc.

În Peştera de la Mănăstirea Tismana,  închisă cu grilaj metalic, a fost ascuns tezaurul Băncii Naţionale Române în timpul celui de-al doilea război mondial. Se află lângă mănăstire, pe versantul unde se află şi chilia Sfântului Nicodim, la o altitudine de 350 m.

Columnele gigant din Steiul Coziei găzduiesc şi astăzi cuiburi de şoimi, şoimii de aici fiind folosiţi în vechime ca şoimi de vânătoare. Piatra tăiată sau piatra lui Iorgovan  este un străvechi megalit „clasic”, cu trei funcţii practice: indică pasul Cerna – Jiu, deci trecerea spre Retezat, direcţia nord şi delimitarea a două zone de relief distincte: zona montană şi dealurile Podişului Getic. Megalitul este legat şi de legenda lui Iovan Iorgovan. El ar fi fost tăiat în două de paloşul acestuia, ca probă de încercare a tăriei metalului, înainte de a tăia capetele balaurului.

Columna Furniei (Mama) este cel mai valoros simulacru megalitic. După istoricul Nicolae Densuşianu, interesanta figură arhaică, prelucrată primitiv în stâncă, o reprezintă pe zeiţa mamă Bendis, a geto-dacilor. La gura peşterii de aici, spre Eroni sunt câteva columne calcaroase, greu accesibile care mai ascund câteva guri strâmte de peşteri.

Cheile Sohodolului de Izvarna sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare iar Cascada Pastravariei si Cascada Mânăstirii  pot fi observate mai ales in anotimpul ploios când debitul acestora creşte considerabil.Sunt doar cateva din locurile pe care le puteti vedea intr-o calatorie la pas prin tara castanilor.

Daca ai norocul să-l intalneşti pe profesorul Nicolae Tomoniu, cu siguranţă imaginea ta despre acest loc se va imbogătâţi cu veacuri de istorie, cu chipuri de oameni, care şi-au dedicat iubirea si piceperea locurilor unde s-au născut sau care i-au adoptat. Ai afla atunci că regele Mihai venea la Tismana,  prilej de a se organiza parade ale portului popular, concursuri de frumusete  si alte manifestari culturale. Ai afla că pe aceste meleaguri, pe la 1900, turismul era infloritor, localitatea fiind declarata zona climaterica, Valea Tismenii oferind liniste si aer curat.

Mănăstirea Tismana

Dar ceea ce  încununează frumuseţea naturală a locului este Mănăstirea Tismana”cea mai veche si mai mareata dintre manastirile de peste Olt” (cum a numit-o Grigore Alexandrescu), „maret cuib al Basarabilor” (cum a socotit-o George Cosbuc), „o lume de inchipuiri, de basme” (cum a deslusit-o Alexandru Vlahuta), “fara seaman nici in aceasta tara, nici in alta, prin frumusetea locului si a asezarii, prin multimea apelor sale si intarirea naturala pe care o are, ajutata si de ocrotirea zidurilor sale inconjuratoare” (cum a descris-o celebrul calator Paul de Alep – arhidiaconul si insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei in calatoria din 1657). In stanca din sudul bisericii se afla si pestera Sfantului Cuvios Nicodim (26 dec. 1406), care a dus viata de schimnic. Acesta a intemeiat manastirea in secolul al XIV-lea cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi, Radu I (1374-1385) al fiilor sai, Dan I (1385-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418), fiind ridicata pe locul unui schit din lemn.

Ar mai fi multe de spus, dar vă las sa descoperiţi singuri comorile unui loc încarcat de istorie si frumuseţe.

(Liliana Hinoveanu)

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Eu aleg România vineri, 30 noiembrie 2018, 09:44

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918

Revista britanică The Graphic publica în anul 1926 un tablou cu cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale lumii: Einstein, Edison,...

George Constantinescu – Teoria sonicităţii, 1918
Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Eu aleg România joi, 29 noiembrie 2018, 19:43

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

Planul de campanie pentru anul 1917 pe frontul românesc, îndelung discutat cu aliații ruși și cu Misiunea Militară Franceză, condusă de...

Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Eu aleg România miercuri, 28 noiembrie 2018, 17:41

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid

Acum 122 de ani, într-o casă din Sighişoara, seara, mai multe persoane discutau profeţia făcută de unul dintre bunici: „Peste o sută de ani...

Hermann Oberth, primul model din lume al unei rachete cu combustibil lichid
Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România luni, 26 noiembrie 2018, 16:16

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie

Savantul român Henri Coandă a realizat macheta unui „avion fără elice“ şi a expus-o la salonul internaţional de la Berlin, din 1907, dar...

Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Eu aleg România duminică, 25 noiembrie 2018, 10:37

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie

În primele decenii ale secolului trecut, cei ce treceau vara prin parcul oraşului Sinaia puteau privi miraţi la un personaj care, pe o bancă,...

Gheorghe Marinescu – fondatorul şcolii româneşti de neurologie
Eu aleg România sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 15:29

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“

„Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“, spunea Constantin Brâncuşi. A plecat de acasă la 11 ani, lăsând în urmă o mamă văduvă....

Constantin Brâncuşi – „Viaţa mea a fost doar un şir de miracole“
Eu aleg România vineri, 23 noiembrie 2018, 14:32

Traian Vuia, primul zbor – 1906

În 1902, când a plecat la Pariş Traian Vuia i-a spus mamei: „Nu plânge, mama, ca ma duc departe, dar vei auzi de mine lucruri frumoase si nu ma...

Traian Vuia, primul zbor – 1906
Eu aleg România joi, 22 noiembrie 2018, 11:19

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale

„Opera lui Iorga e atât de vastă – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale – ea atinge domenii atât de felurite, încât...

Nicolae Iorga – poate cea mai vastă operă din istoria culturii universale