Horezu, locul în care cântă doar Cocoşul de Hurez
Manastirea Hurez
Tot aici domnitorul Constantin Brâncoveanu construieşte o mânăstire care poate fi considerată sinteza artei si maiestriei poporului român.Construcţia manastirii s-a facut in perioada 1690 -1693,iar târnosirea in 8 septembrie 1693. Manastirea Hurezi (satul Romanii de Jos) este cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală din Ţara Românească, monument UNESCO, cu biserica Sfinţii Impăraţi Constantin si Elena (1690-1693) cu remarcabile picturi murale (tabloul votiv) si cu mormântul gol al ctitorului. În incinta mânăstirii se afla o moară de apă, tot aici existând ateliere de prelucrare artistică a lemnului.
Muzeul Bisericesc al Manastirii Horezu cuprinde piese de artă medievală, ţesături si carţi vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca mânăstirii inţiata de Constantin Brâncoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrării in bibliotecă scrie si astazi in greceste “Biblioteca de hrană dorită sufletească, această casă a cartilor, iubire pre inţeleapta imbelşugare, in anul 1708″, scrisă de arhimandritul Ioan.
Articol editat de Gabriel Pintilie, 21 septembrie 2014, 22:00 / actualizat: 22 septembrie 2014, 9:25
Aflată pe drumul sării care „pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos şi continua către Slatioara şi ajungea la Cerneşti”, dar şi pe traseele de transhumanţă şi pe drumurile haiducilor, localitatea Horezu din judeţul Vâlcea devine , în timp, un loc prielnic dezvoltării unui târg, unde oamenii din zonă făceau schimburi comerciale. Oierii vindeau lână și brânză, cumpărau cereale și produse de băcănie. Olarii vindeau produse ceramice necesare în gospodăriile rurale și-și luau hrană.
Manastirea Hurez
Tot aici domnitorul Constantin Brâncoveanu construieşte o mânăstire care poate fi considerată sinteza artei si maiestriei poporului român.Construcţia manastirii s-a facut in perioada 1690 -1693,iar târnosirea in 8 septembrie 1693. Manastirea Hurezi (satul Romanii de Jos) este cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală din Ţara Românească, monument UNESCO, cu biserica Sfinţii Impăraţi Constantin si Elena (1690-1693) cu remarcabile picturi murale (tabloul votiv) si cu mormântul gol al ctitorului. În incinta mânăstirii se afla o moară de apă, tot aici existând ateliere de prelucrare artistică a lemnului.
Muzeul Bisericesc al Manastirii Horezu cuprinde piese de artă medievală, ţesături si carţi vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca mânăstirii inţiata de Constantin Brâncoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrării in bibliotecă scrie si astazi in greceste “Biblioteca de hrană dorită sufletească, această casă a cartilor, iubire pre inţeleapta imbelşugare, in anul 1708″, scrisă de arhimandritul Ioan.
Oltenia de sub munte
Trebuie să recunoaştem că şi locul unde este asezată localitatea contribuie la renumele său si oferă posibilitatea celor care o vizitează sa se bucure de toate frumuseţile pe care natura le ofera.Horezu este si punctul de plecare intr–o călătorie prin “Oltenia de sub Munte”, în aşa fel incât traseele turistice pe care vi le imaginaţi să vă ajute să descoperiţi locuri minumate.Printre ele se numara şi Parcul National Buila Vanturariţa.
Cocoşul de Hurez
Dar simbolul hurezenilor este, fără indoială Cocoşul de Hurez , care, prin frumuseţea sa artistică, a transormat numele în renume. Într-un renume internaţional pe care ceramica din Horezu l-a căpătat şi datorită Târgului de ceramică Cocosul de Hurez. Povestea Târgului începe în vara anului 1971, iar din 1974 (a IV-a editie), Târgul este aşezat în vatra lui firească, la Horezu, locul unde se desfăşoară – Parcul de la stejarii seculari , în prima săptămâna din luna iunie si durează trei zile.
Printre meşterii populari veniţi la târg din toată ţara se numără şi reprezentanţi de seamă ai ceramicii de Horezu: Eufrosina Vicşoreanu, Dumitru Mischiu, Costel si Ionel Popa, Bascu Mihai, Frigură Viorel si multi altii. Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de care, însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Există și două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu
Dar este prea putin să va spun eu in cuvinte câte lucruri minunate se întâmplă la Horezu . Dacă nu veniţi în zona , dacă nu aveţi curiozitatea să vă aşezati la roata olarului şi să simţiţi cum lutul prinde viata si se se nasc astfel minunile artistice de aici , cuvintele nu-şi mai au rostul.
