Delta Văcărești, triumful naturii asupra orașului
Aici, comuniștii voiau sa amenajeze Lacul Văcărești, care trebuie sa fie alimentat din râul Argeș. Bazinul creat a fost umplut o singură dată, prin pomparea apei direct din Dâmbovița, dar reprezentanții asociațiilor de mediu spun că apa s-a infiltrat prin diguri și a inundat în special zona serelor Popești Leordeni, iar proiectul a fost abandonat.
Așa a ajuns să se formeze acum un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaștini, stufăriș, ochiuri de apa sau crânguri de salcii în care trăiesc numeroase mamifere, amfibieni, reptile și păsări.
În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură.
Locul este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (94 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișite, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil, după cum spune și istoricul Adrian Majuru:
Articol editat de Gabriel Pintilie, 15 septembrie 2014, 22:00 / actualizat: 16 septembrie 2014, 9:31
Zona lacului este ultima rămășită dintr-o vastă zonă de mlaștini, maidane și gropi de la marginea Bucureștiului de altădată.
În apropiere se afla pe vremuri și Mănăstirea Văcărești, un monument de artă medieval, edificiu ctitorit în 1724 de Nicolae Mavrocordat.
După o perioadă de timp lăcașul de cult s-a transformat în închisoare pentru revoluționarii de la 1848, fiind închisă după cutremurul din 1977.
Regimul comunist a demolat mănăstirea, dar a decis astfel și soarta Băltii Văcărești.
Istoricul Adrian Majuru ne prezintă povestea acestui loc:
Aici, comuniștii voiau sa amenajeze Lacul Văcărești, care trebuie sa fie alimentat din râul Argeș. Bazinul creat a fost umplut o singură dată, prin pomparea apei direct din Dâmbovița, dar reprezentanții asociațiilor de mediu spun că apa s-a infiltrat prin diguri și a inundat în special zona serelor Popești Leordeni, iar proiectul a fost abandonat.
Așa a ajuns să se formeze acum un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaștini, stufăriș, ochiuri de apa sau crânguri de salcii în care trăiesc numeroase mamifere, amfibieni, reptile și păsări.
În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură.
Locul este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (94 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișite, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil, după cum spune și istoricul Adrian Majuru:
În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare.
Din păcate pe tot parcursul anului în zonă vin braconierii, care vânează speciile de păsări cântătoare, protejate doar teoretic de legislația românească și de cea europeană.
Dorința publicului larg, a ecologiștilor, a urbaniștilor și cercetătorilor este aceea de a consfinți prin lege ceea ce natura a realizat în 25 de ani de neintervenție umană: o arie de natură salbatică de aproape 190 de hectare, o zonă umedă întinsă și o oază de biodiversitate aproape neverosimilă pentru un mare oraș.
Biologii și fotografii au continuat inventarirea speciilor de plante și animale și au întocmit liste cu descrieri și fotografii, astfel încât lista de specii de păsări semnalate pe balta Văcărești a ajuns la 94.
Cercetătorii Muzeului Antipa au identificat și descris câteva specii de amfibieni, unele rare, mai multe specii de reptile și pești.
O știucă de peste 10 kg a fost capturată toamna trecută, un exemplu de prădător mare, care dă măsura rezervei trofice bogate din zonă. Foarte important este faptul că rețeaua de ochiuri de apă, ghioluri și canale formează zona umedă și lacustră, nu a secat nici în cei mai secetoși ani tocmai datorită faptului că este întreținută de izvoare bogate.
În zona dintre mamifere găsim bizami, iepuri, alte rozătoare, dar lista prădătorilor este și mai spectaculoasă, căci există pâna și vulpi și vidre.
Mulți nici n-au crezut asa ceva până când un fotograf pasionat, Helmut Ignat, care a investit multă pasiune în documentarea locului, a reușit să surprindă o vidră adultă, noaptea, cu o cameră automată, iar apoi a realizat un instantaneu ce pare luat pe cele mai sălbatice coclauri, nu în centrul Bucureștiului: un câine mare, negru, aleargă după un vulpoi cu coada înfoiată, imagini publicate în prestigioasa revistă National Geografic.
În viziunea unor arhitecți ambientali și a ecologiștilor, Parcul Natural ce ar urma să fie creat în zona Văcărești va presupune o zonă verde cu acces neîngrădit pe digul înconjurător și o zonă centrală, unde natura să se poată dezvolta liber, cu intervenție umană minimă. Nu trebuie să inventăm noi prea mult, căci parcuri naturale similare, și mai mici și mai mari decât al nostru, există deja în câteva zeci de mari orașe din lume și în câteva capitale europene, cum ar fi Londra, Berlin sau Praga.
Față de acestea, Parcul Natural Văcărești ar avea doua atuuri importante: existența digului de 15 metri înălțime ce separă vizual și acustic zona naturală de betonul și traficul orașului și prezența izvoarelor naturale, care nu seacă.
Accesul va fi pe poteci, estacade de lemn, din foișoare și se va putea observa fauna, cu binoclul.
Profesorii de biologie vor putea aduce elevii în mica deltă, care ar compensa dispariția unei multitudini de spații verzi ce au fost înlocuite cu blocuri și asfalt din 1989 și până astăzi. Copiii ar putea vedea astfel pe viu, în oraș, multe mamifere, de la șoarecele-de-câmp și chitcanul-pitic până la bizami, care în orice ecosistem care se respectă, elita prădătorilor – vulpile, care trăiesc alături de alte carnivore mai mici, precum nevăstuica și dihorul. Cum or fi venit aici, trecând prin cartierele aglomerate, e un mister.
„Delta” Văcărești ar putea fi, dacă o protejăm cu adevărat, nu numai un obiectiv turistic atractiv, dar și un act de civilizație al nostru, al românilor.
Gândiți-vă la faptul că cele 190 de hectare de sălbăticie din oraș ar aduce fiecărui bucureștean un metru pătrat de oxigen, peste cei 7 din prezent.
Așa arată un cadou al naturii.
Așa arată România noastră…naturală chiar și în mijlocul orașului…așa e România frumoasă…
