[EDITORIAL] Trăiască „pretinia” româno-japoneză
Articol editat de Alin Datcu, 14 iulie 2014, 10:01 / actualizat: 14 iulie 2014, 11:53
De-a rămas străinezul cu ochii încrucişaţi, că nu a mai întâlnit aşa ceva prin toată lumea în care a umblat! Si a început să îl „descoase” pe românaşul nostru pus pe vorbă : „Da’ voi aveţi drumuri?” „Cum să nu avem!” „Şi unde sunt?” „Cele mai bune drumuri le avem pe hârtie!” „Şi cum mergeţi pe ele?” „Cu grijă, să nu se rupă hârtia!” „Şi astea, care se văd printre gropi?” „Omule, degeaba umbli prin lume, că nu înţelegi nimic : alea nu sunt gropi, sunt „urme ale istoriei”! „De ce nu le ştergeţi?” „Cum să le ştergem! Noi vrem să păstrăm drumurile aşa cum le-am moştenit, ca să vadă lumea ca tine că nu am coborât ieri din copac direct în drum… aşa că nu intervenim cu tehnologii din astea moderne tocmai ca să nu stricăm istoria!” „Da’ văd că aveţi multe drumuri în pantă!” „Vezi bine, pentru că la noi maşinile merg fără frâne!” „Fără frâne?” „Păi da, că pe panta pe care alunecăm noi, nu ne ajută nici o frână!”… „Da ia spune-mi – zice străinezul: volan aveţi la maşină?” „Nu avem nevoie, că pe noi ne conduce Uniunea Europeană… că atunci când ne conducem singuri, mergem din şanţ în şanţ”!
Se minunează străinezul de ceea ce aude de la românaşul nostru, da’ nu se lasă : „Alegeri faceţi pe la voi?” „Da cum să nu! Pentru asta suntem născuţi şi noi mai mult alegem decât lucrăm!” „Ş-atunci, cum staţi cu economia?” „Duduie!” „Şi taxele, impozitele?” „Duduie şi ele!” „Cum aşa?” „Ştii cum e vorba : cine munceşte nu are timp să facă bani! Şi cum la noi guvernul munceşte, normal că nu prea are bani! Aşa că a schimbat puţin refrenul cântecului din „Bagă bani!” în „Bagă impozitul, bagă taxa, ia-i maşina, ia-i şi casa!” „Şi cum plătiţi?” „Noi? Simplu : batem toba, guvernu’ aude şi vine ca să ne ia prafu’ de pe tobă!… Se vede treaba că nu eşti de-al nostru… De unde vii tu?” „Din Ţara Soarelui Răsare!” „Şi pentru cine lucrezi tu acolo?” „Lucrez o oră pentru mine, o oră pentru împărat şi şase ore pentru Japonia!” „Păi, acum înţelegi? Eu lucrez o oră pentru mine, împărat nu am şi de ce să lucrez eu pentru Japonia!?”
Paul-Sever SMADU