[FOTO] Sindromul antibibliotecă sau circoteca bibliotecarilor reşiţeni
Articol editat de Gerhard Chwoika, 10 iulie 2014, 20:50 / actualizat: 11 iulie 2014, 10:52
Premieră românească la Reşiţa. Publicul cititor din municipiul de pe Bârzava şi împrejurimile acestuia are la dispoziţie, de acum, serviciile a două biblioteci publice, deşi numărul de cititori este în continuă scădere.
De la începutul anului, la Reşiţa, Biblioteca judeţeană “Paul Iorgovici” a intrat într-un amplu proces de reorganizare, care până în prezent a dus la desprinderea din aceasta a Bibliotecii municipale, devenită pe parcurs serviciu al Primăriei municipiului de pe Bârzava. Procesul de scindare în două biblioteci distincte a unei singure instituţii publice este unic în România şi a constituit astăzi subiectul unei ample conferinţe de presă. Transformarea în două entităţi separate nu s-a produs însă de la sine ci cu multe piedici şi orgolii, iar finalul a degenerat în haos, a spus fostul director al Bibliotecii judeţene din Reşiţa, în calitate de cititor şi susţinător al Bibliotecii municipale, Nicolae Sârbu. Potrivit acestuia, prin această împărţire a bunurilor comune, au dispărut fonduri de carte, întreaga evidenţă electronică nu mai este valabilă, iar cursurile BIBLIONET oferite tinerilor şi vârstnicilor au fost suspendate. Iar ce este şi mai grav, susţine acesta, este faptul că nu a fost încheiat niciun protocol de dare în custodie al fondului de carte adunat în decursul a zeci de ani de la înfiinţarea în 1952 a bibliotecii orăşeneşti devenită pe urmă raională şi transformată în 1974 în bibliotecă judeţeană.
Fondurile de carte din cele 5 foste secţii ale Bibliotecii judeţene „Paul Iorgovici”: Lunca Bârzavei, Vârstnici, Copii şi Tineret şi Franceză au revenit, în primele 6 luni ale anului Serviciului Biblioteca municipală, fapt care a atras o serie de neînţelegeri multiple între conducerile celor două instituţii. Starea tensionată a escalat şi conform spuselor şefului de serviciu al Bibliotecii municipale, Marius Motoşan, reprezentanţii Bibliotecii judeţene au transformat „un bun public într-unul personal”, confiscând abuziv cărţile, publicaţiile şi periodicele din secţiile şi filialele reşiţene. În momentul de faţă acestea au fost depozitate în condiţii neadecvate pe holurile şi în încăperile Centrului de carte „Banatica” din incinta Casei de cultură a Sindicatelor, un spaţiu impropriu preluării unei asemenea încărcări, constând în mii de numere de periodice şi sute de volume de carte de toate genurile.
Sindromul antibibliotecă la Reşiţa, nu a trecut neobservat şi a început să creeze confuzie şi în rândul cititorilor. Potrivit acestora, bibliotecile de cartier le-au umplut timpul liber, iar haosul întâlnit acum în sălile de lectură îi pune pe gânduri să renunţe. Ei speră totuşi într-o implicare directă a autorităţilor locale şi judeţene în vederea păstrării valorilor şi identităţii culturale şi a soluţionării acestei neplăceri.
Contactat, actualul manager al Bibliotecii judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin, Clara Maria Constantin a declarat pentru Radio România Reşiţa că nu a fost informată de către conducerea Primăriei municipiului de pe Bârzava despre intenţia convocării unei conferinţe de presă şi că îşi va exprima punctul de vedere după ce va analiza în amănunt situaţia de faţă. În plus, potrivit acesteia, noile spaţii în care va funcţiona peste puţin timp Biblioteca judeţeană sunt supuse zilele acestea unei expertize tehnice în ceea ce priveşte structura de rezistenţă a clădirii Casei de Cultură a Sindicatelor, dat fiind faptul că acestea se află la etajul doi al obiectivului şi nu au fost dimensionate corespunzător pentru a prelua o asemenea încărcătură, existând vădit riscul prăbuşirii.
Până însă la limpezirea lucrurilor fondul de carte constând în peste 380.000 de volume este afectat într-o proporţie de peste 75 %, iar cel mai mult de suferit au copiii şi vârstnicii, singurii care frecventează zilnic aceste spaţii.
Menţionăm că, în urmă cu mai bine de şapte ani, toate centrele şi filialele Bibliotecii judeţene urmau să se mute în casă nouă, într-o locaţie care urma să fie construită în curtea Şcolii gimnaziale Nr. 7 din cartierul Lunca Bârzavei, a spus Nicolare Sârbu. Dar prin conducerea defectuoasă a unităţii judeţene, susţine acesta, documentaţia necesară nu şi-a mai urmărit scopul firesc, iar lucrurile au fost lăsate la voia întâmplării.
În prezent ca număr de angajaţi, Biblioteca judeţeană „Paul Iorgovici” Caraş-Severin are 12 salariaţi, iar Biblioteca municipală Reşiţa, 11 persoane încadrate.
Reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica a urmărit subiectul şi consemnează:
Vezi aici petiţia şi punctul de vedere al fostului director al Bibliotecii judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa, prezentată Primăriei municipiului de pe Bârzava şi presei cărăşene:
„MANAGER PRIN VANDALISM?
Am ezitat să intru în această incredibilă, unică şi ilegală acţiune de distrugere a unei instituţii, pe care am condus-o punând suflet şi ştiinţă de carte, 13 ani şi patru lui.
Am reuşit să fac din Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” o instituţie performantă, vizibilă la nivel naţional, în rând cu biblioteci care au condiţii net superioare. Să iei în condiţiile noastre superprovinciale două premii pe ţară (2000 şi 2010) nu e un lucru oarecare, cu toate că aici unii s-au făcut că nu-l observă.
Dacă intru azi, fără apartenenţă şi părtinire politică, într-o polemică necesară, este pentru că se-ntâmplă lucruri revoltătoare. Ceea ce generaţii de bibliotecari şi directori au clădit cu greu se face harcea-parcea, încălcându-se legi, fără respect faţă de meserie şi carte, dintr-o trufie de neînţeles la un manager, care nu apără meseria de bibliotecar, ci doar scaunul şi salariul. Dar să o luăm cât de cât metodic. Sunt fost director care ştie şi Cetăţean de Onoare al Reşiţei.
Legea spune că, în municipiile reşedinţă de judeţ, biblioteca judeţeană îndeplineşte şi rolul de bibliotecă municipală.
Aşa s-a ajuns ca, la o mare reducere de personal, când trebuia să dau 14 bibliotecari afară, primarul Mircea Popa să accepte să plătească 12 bibliotecari şi să prevadă anual o sumă de bani pentru achiziţie de carte la bibliotecă, să mă ajute cu scânduri pentru rafturi şi, la secţiile maghiară, sârbă, engleză, să-mi asigure numeroase rafturi noi. De fapt, în toată ţara, primăriile ajută bibliotecile, care asigură servicii culturale pentru populaţia municipiilor. Ani de zile am colaborat bine cu toţi primarii şi am prezentat raportul meu de activitate şi Consiliului Local Reşiţa, să ştie ce facem, cum cheltuim banii.
Deodată vine o lege care aparent împiedică o colaborare la Reşiţa. Managerul Clara Constantin, care a avut prima grijă să-şi facă un birou elegant, nu ca mine, nu caută să-şi apere instituţia. La conducere era U.S.L.-ul, Ministrul Culturii era liberal ca şi ea. Se putea face un serviciu cu oamenii plătiţi de primărie, fondul şi activitatea să nu fie întoarse pe dos. Dar managerul acesta chiar vrea să scape de cei 11 (un post fiind liber), salariul domnişoarei rămânând la fel. Erau aproape 400.000 de unităţi de bibliotecă. Câţiva ani la rând am înregistrat peste 10.000 de utilizatori anual. Să nu mai vorbesc de tipărituri, de acţiunile culturale consistente şi apreciate de presă. Azi, doar secţia Germană duce greul unor astfel de acţiuni. În debandada începută fără strop de profesionism, cu patrimoniul ce se face praf, anul va fi ocupat de rearanjări, fără ca biblioteca să-şi mai îndeplinească misiunea.
Aşadar, cei foşti 11 colegi sunt priviţi ca duşmani şi daţi afară din sediu. Managerul Clara Constantin nu se duce la primarul Mihai Stepanescu, să găsească o soluţie de compromis, o funcţionare în favoarea reşiţenilor.
La articolul 6 al Hotărârii Consiliului Judeţean din 27.02.2014 se spune că Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” are obligaţia de a încheia cu Consiliul Local al Municipiului Reşiţa un protocol de predare-primire a unor bunuri culturale (unităţi biblioteconomice) şi a unor mijloace fixe (calculatoare şi mobilier) în custodie. Nici vorbă de un protocol serios, cuprinzător, făcut cu bună credinţă. Managerul bibliotecii, de parcă toate bunurile ar fi ale ei de-acasă, nu bunuri publice, în serviciul reşiţenilor, a început devastarea arbitrară a bibliotecii.
Biblioteca Franceză a fost pur şi simplu vandalizată. Au fost smulse prizele, instalaţiile de încălzire şi de apă!
Ştie Clara Constantin cât de greu şi cu cât drag a fost amenajată această secţie?
Mă doare sufletul când ştiu cât de valoros, cu câtă grijă profesională şi în ce ordine era Fondul de publicaţii (adevărat tezaur), de pe str. George Enescu. A fost luat cu furie, fără nicio ordine, fără nici o evidenţă, depozitat alandala la Casa de Cultură. După toate instrucţiunile, acest fond (cu greutate foarte mare) nu se depozitează la etaj.
Ştie managerul cât îi trebuie să aranjeze un astfel de fond şi să formeze un bibliotecar care să ştie, să cunoască, să poată servi cititorii?
Pur şi simplu, managerul Clara Constantin se poartă ca un vechil de pe vremuri. A strâns grămadă toate calculatoarele, mobilierul, cărţile. Nu vrea să dea nimic la primărie.
În 1952, s-a înfiinţat Biblioteca Orăşenească, trecută şi prin bibliotecă raională, transformată apoi în Bibliotecă Municipală până în 1974, când pe baza ei, cu fondul, cu mobilierul şi în sediul ei s-a înfiinţat Biblioteca Judeţeană, care după 1990 poartă numele de „Paul Iorgovici”.
Din toane şi bun plac, cu o anume ură parcă, nu vrea să dea Bibliotecii Municipale nimic. Cică intercalează, apoi le dă în judeţ. Nu mai există nicio evidenţă a mişcării fondurilor.
O întreb în modul cel mai serios de ce a casat cartea valoroasă, pe care noi am salvat-o cu greu de la Marginea şi abia am păstrat-o în depozite improvizate? Era carte valoroasă. Oare managerul nu-i şi cititor şi iubitor de carte? De ce s-au luat cărţile din gestiune fără inventar? E o ilegalitate! Casările nu se fac după bunul plac, ca un abuz. Lasă, domnişoară manager orgoliul deoparte, răul a fost deja făcut.
Ce se mai poate face acum? Dă cel puţin 150.000 de cărţi Bibliotecii Municipale Reşiţa, mobilier, xerox şi calculatoare. Nu cred că e cazul să se ajungă la o acţiune judecătorească!
Eu ştiu că au dreptate şi îi susţin.
Nu s-a respectat Hotărârea Consiliului Judeţean. Biblioteca Anglo-americană a fost făcută fără niciun leu de la buget, cu ajutorul Rotary Club Reşiţa. Biblioteca Franceză, eu ştiu cum a crescut. În depozitul central, care nu are bibliotecar, sunt multe rafturi care sunt ale primăriei. Vreţi să vi le arăt, să vină primăria să le ia?
Aţi făcut ceva ce nimeni în ţară nu a făcut. Niciun om cu judecată normală, cu respect faţă de colegi, faţă de instituţia încredinţată şi faţă de meseria de bibliotecar, n-ar fi făcut aşa ceva. Numai Clara Constantin va intra în legendă cu asemenea „fapte culturale haiduceşti” la Reşiţa.
N-aţi fost în stare nici să înregistraţi în Cartea Funciară spaţiul obţinut de mine pentru noua bibliotecă. Managerul nu se poartă ca un vandal, domnişoară Clara Constantin. Ascultaţi şi de cei care şi-au tocit coatele prin biblioteci şi iubesc învăţătura. Purtaţi-vă frumos cu cartea şi nu distrugeţi ceea ce alţii au construit cu greu!”
NICOLAE SÂRBU – fost director al Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici”
(Hardy Cvoica)