[EDITORIAL] De ziua muncii, omul a ales să stea

„Râde iarăşi primăvara, peste câmp şi peste plai, veselia umple ţara, c-a venit întâi de mai”! Aşa să fie oare? Ăsta o fi râsul primăverii ? Poate că primăvara râde, însă râde de noi, că de-aia se face că plouă taman când suntem puşi să sărbătorim – nu orice -, ci pe însăşi Măria Sa – Munca! De când a coborât din copac şi până în zilele noastre, omul se închină muncii precum unei zeiţe! Bineînţeles că prima zi a lui pe pământ, omul nu a dedicat-o dintr-un început chiar muncii… Până să ajungă munca să aibe o zi numai a ei a trebuit să treacă aproape 19 secole, până când muncitorii aceia de la Chicago au ieşind în stradă cerând ziua de muncă de 8 ore!

Numai că, după ce a luptat atâta pentru dreptul la muncă, chiar în ziua dedicată muncii omu’ a ales ca să stea! Culmea este că printre atâtea zile inventate de-a lungul anilor, omul nu a găsit şi o zi a… statului! Şi poate că tocmai fiindcă statu’ nu are o zi a lui, toate zilele sunt sărbătorite prin stat! Doar, vorba ceea : „munca l-a făcut pe om, dar nici statul nu l-a omorât”!… De-a lungul timpului s-a demonstrat ştiinţific precum că munca este bolnavă, dovadă fiind înfiinţarea medicinei muncii! Unde mai punem că munca este de-a dreptul periculoasă! Mai mult ca sigur că aţi auzit de nenumărate accidente de muncă… Aţi auzit, însă, măcar de un singur accident de lene?

S-a lansat mitul că „munca este brăţară de aur”! Aşa este, numai că într-un timp relativ scurt brăţara de aur se transformă în brăţară de… oţel! Că doar „numai cine nu munceşte, nu greşeşte”! Şi dacă greşeşti, plăteşti!… Vedeţi, dară, muncitori dumneavoastră, multă lume crede că munca îmbogăţeşte! Numai că „cine munceşte, nu are timp să facă bani”! Şi cum toată lumea luptă pentru drepturi egale, „cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea, cine-i leneş şi chiuleşte are tot aşa”!… Sau poate chiar mai mult, după cum ne dovedeşte „capitalismul de cumetrie” de pe la noi!

Dar dacă tot este astăzi Ziua Muncii, să o sărbătorim şi să ne bucurăm că avem parte de ea! Iar dacă din munca noastră de astăzi iese un grătar pe cinste, atunci tot a ieşit ceva de la noi! Nu de alta, dar cum spunea umoristul croat Branislav Crncevici : „Din furnică nu a ieşit nimic, deşi munceşte şi se chinuieşte! Maimuţa se prosteşte în copac, dar din ea s-a ridicat omul”!

Paul-Sever SMADU

Articol editat de Alin Datcu, 1 mai 2014, 10:03

„Râde iarăşi primăvara, peste câmp şi peste plai, veselia umple ţara, c-a venit întâi de mai”! Aşa să fie oare? Ăsta o fi râsul primăverii ? Poate că primăvara râde, însă râde de noi, că de-aia se face că plouă taman când suntem puşi să sărbătorim – nu orice -, ci pe însăşi Măria Sa – Munca! De când a coborât din copac şi până în zilele noastre, omul se închină muncii precum unei zeiţe! Bineînţeles că prima zi a lui pe pământ, omul nu a dedicat-o dintr-un început chiar muncii… Până să ajungă munca să aibe o zi numai a ei a trebuit să treacă aproape 19 secole, până când muncitorii aceia de la Chicago au ieşind în stradă cerând ziua de muncă de 8 ore!

Numai că, după ce a luptat atâta pentru dreptul la muncă, chiar în ziua dedicată muncii omu’ a ales ca să stea! Culmea este că printre atâtea zile inventate de-a lungul anilor, omul nu a găsit şi o zi a… statului! Şi poate că tocmai fiindcă statu’ nu are o zi a lui, toate zilele sunt sărbătorite prin stat! Doar, vorba ceea : „munca l-a făcut pe om, dar nici statul nu l-a omorât”!… De-a lungul timpului s-a demonstrat ştiinţific precum că munca este bolnavă, dovadă fiind înfiinţarea medicinei muncii! Unde mai punem că munca este de-a dreptul periculoasă! Mai mult ca sigur că aţi auzit de nenumărate accidente de muncă… Aţi auzit, însă, măcar de un singur accident de lene?

S-a lansat mitul că „munca este brăţară de aur”! Aşa este, numai că într-un timp relativ scurt brăţara de aur se transformă în brăţară de… oţel! Că doar „numai cine nu munceşte, nu greşeşte”! Şi dacă greşeşti, plăteşti!… Vedeţi, dară, muncitori dumneavoastră, multă lume crede că munca îmbogăţeşte! Numai că „cine munceşte, nu are timp să facă bani”! Şi cum toată lumea luptă pentru drepturi egale, „cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea, cine-i leneş şi chiuleşte are tot aşa”!… Sau poate chiar mai mult, după cum ne dovedeşte „capitalismul de cumetrie” de pe la noi!

Dar dacă tot este astăzi Ziua Muncii, să o sărbătorim şi să ne bucurăm că avem parte de ea! Iar dacă din munca noastră de astăzi iese un grătar pe cinste, atunci tot a ieşit ceva de la noi! Nu de alta, dar cum spunea umoristul croat Branislav Crncevici : „Din furnică nu a ieşit nimic, deşi munceşte şi se chinuieşte! Maimuţa se prosteşte în copac, dar din ea s-a ridicat omul”!

Paul-Sever SMADU