Eminescu comemorat la ansamblul „Luceafărul” din Reşiţa – cel mai nou monument din Banat dedicat poetului naţional

Zece zile a dedicat anul acesta Reşiţa Zilei culturii Naţionale şi implicit celor 175 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 15 ianuarie 2025, 15:00 / actualizat: 15 ianuarie 2025, 21:01

Seria principalelor evenimente organizate de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici Caraş-Severin sub genericul „Eminescu în 10 ipostaze” a debutat vineri, 10 ianuarie cu  proiectul expozițional „Istoria Reșiței în secvențe pierdute” realizat de colecţionarul şi istoricul local Bogdan Andrei Mihele, dar şi printr-o lansare de carte, semnată de prof. Mariana Troner despre comunitatea germană şi aportul ei asupra vieţii culturale din Reşiţa, formatoare continuă a acesteia.

Două acţiuni dedicate de-asemenea lui Mihai Eminescu, pionul central al manifestărilor de la Reşiţa s-au consumat duminică la Centrul German „Alexander Tietz“ printr-un program de muzică şi poezie – Eminescu în vers şi cânt şi de o amplă expoziţie de pictură, despre monumentele Eminescu din întreg Banatul, Serbia şi America, semnată de plasticianul cărăşan Viorica Ana Farkaş.

Ziua propriu-zisă a culturii naţionale s-a desfăşurat cu participarea elevilor de la Şcoala Gimnazială 7 şi Colegiul Naţional „Diaconovici-Tietz” din Reşiţa la ansamblul „Luceafărul” din curtea Centrului Universitar „Babes-Bolyai” din localitate, cel mai nou obiectiv din cele 16 de pe întreg teritoriul Banatului dedicat omului de cultură naţional.

Ce ştiu elevii despre mereu actualul Mihai Eminescu aflăm de la unii dintre aceştia:

„Este o zi specială tocmai pentru că este ziua lui și îl sărbătorim pe el, pentru că toți îl respectăm pe Eminescu ca nație, să fim uniți și să-i lecturăm operele„.

„Eminescu este o persoană foarte importantă pentru noi și la școală ni s-a făcut o prezentare amplă de ziua acestuia de către eminescologul Gheorghe Jurma„.

„Astăzi sărbătorim 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Am cumpărat trandafiri și o să recităm niște poezii scrise de acesta„.

„Despre Mihai Minescu ştiu că a fost un poet, un jurnalist și un prozator român și pentru astăzi am învăţat poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie„.

Cât de actual este Eminescu după 175 de ani de la naştere şi care este legătura sa cu Banatul, a declarat pentru Radio Reşiţa eminescologul cărăşan, Gheorghe Jurma:

„Se întâmplă că la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu să fie mai actual decât în anul nașterii sale, fiindcă, desigur, astrele n-au prevăzut atunci că se va naște cel mai mare poet român, că se va naște unul din gânditorii noștri cei mai importanți. Dar astăzi, iată, la 175 de ani de la naștere, avem convingerea că Eminescu este nu doar subiectul cel mai mare, cel mai important al culturii române, co este vârful creației poporului român. Este poet, este prozator, este dramaturg, este unul din jurnaliștii care încă sunt foarte actuali, poate mai actuali decât altădată. Este un autor care, pe măsură ce a trecut timpul, s-a dovedit că nu are 300 de pagini cât avea prima carte de poezii lansată în 1883-84, ci mii de alte pagini. Iar editarea operei lui a durat jumătate de veac de la primul volum din 1939 al ediției Perpesicius. Ediția s-a încheiat după 50 de ani de muncă, în 1989 și fiecare nouă etapă a editării lui a însemnat alte mii de pagini adăugate, alte mii de pagini livrate publicului spre o mai bună cunoaștere.

Sigur, una din cărțile despre Eminescu are chiar acest titlu „Ştim noi cine a fost Eminescu?”. E o întrebare foarte bună și astăzi, pentru că nici acum și repet, după zeci de ani de muncă pe manuscrisele lui Eminescu, pe textele pe care le-a publicat în timpul vieții, încă se mai descoperă lucruri deosebite și încă există loc pentru interpretări noi. Așa fel încât cu fiecare etapă istorică să descoperim un nou Eminescu. Cum zicea și Nicolae Iorga cândva acum 100 de ani, un nou Eminescu a părut și astăzi ar fi bine la ziua lui să putem spune iată nou Eminescu apărut.

La Reșița, trebuie să spunem că Eminescu a trecut prin Caraş-Severin, prin Banat şi a ajuns la Oravița unde i-a fost ridicat un monument în 1933. Apoi la Timișoara, unde de asemenea a trecut Eminescu. Monumente sunt și la Lugoj, la Băile Herculane, dar uite, la Reșița nu a existat, chiar dacă Eminescu n-a trecut pe aici, opera lui a trecut pe aici, a avut receptarea cuvenită și ideea de a ridica un monument era și necesară şi binevenită. Și iată s-a și împlinit.

Alt monument s-a ridicat la Caransebeș un alt centru important al asimilării lui Eminescu și al promovării operei eminesciene și al întregii literaturi junimiste, fiindcă Titu Maiorescu era rudă cu episcopul Ioan Popasu și a călătorit pe aici, prin Caransebeș, prin alte locuri, așa fel încât iată, avem motive de relaționare cu Eminescu și din acest unghi sentimental, necesar de raportare la viața și la opera lui„.

… şi Eminescu este la fel de actual şi astăzi cum a fost în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate şi acest lucru îl demonstrează manifestările dedicate acestuia care vor continua şi după data de 15 ianuarie şi menţionăm doar două din cele mai importante, care vor şi încheia acest ciclu de evenimente culturale.

Este vorba despre o expoziţie de artă plastică la Muzeul de Etnografie „Țara Carașului“ din Oravița, oraş în care a poposit fizic Mihai Eminescu, expoziţie ce va fi vernisată sâmbătă, 18 ianuarie şi „Mihai Eminescu în limbile germană și maghiară” – o acţiune care va readuce în actualitate legătura poetului cu minorităţile conlocuitoare de atunci şi de astăzi, o acţiune ce va avea loc duminică, 19 ianuarie la Centrul German „Alexander Tietz“ din Reșița.

Amintim că, ansamblul „Luceafărul” din curtea Centrului Universitar „Babes-Bolyai” din Reşiţa este singurul monument bilingv din ţară.